Cele 13 vârfuri de 2500 m din România

O statistică a celor mai înalte vârfuri din Carpații românești ne arată că sunt 13 vârfuri care depășesc altitudinea de 2500 m. Toate cele 13 vârfuri se găsesc în Carpații Meridionali fiind grupate (de la vest la est) astfel: două în Retezat (Peleaga – 2509 m și Păpușa – 2508 m), unul în Parâng (Parângul Mare – 2519 m) opt în Făgăraș (Negoiu – 2535 m, Lespezi  - 2517 m, Cornul Călțunului – 2505 m, Vânătoarea lui Buteanu - 2507 m, Viștea Mare – 2527 m, Moldoveanu – 2544 m, Dara – 2500 m, Hârtopu – 2506 m) și două în Bucegi (Bucura Dumbravă – 2503 m și Omu – 2507 m). Se mai spune că ar mai fi un al paisprezecelea punct în care altitudinea atinge pragul de 2500 m pe culmea Morarului din Bucegi, însă aspectul crestei în zona sa înaltă este mai curând unul plat iar un asemenea vârf nu apare marcat pe nici o hartă.

Ascensiunea tuturor celor 13 vârfuri pe timp de vară, chiar dacă nu cere aptitudini tehnice necesită o bună rezistență fizică și o alegere chibzuită a traseelor în funcție de prognoza permanent schimbătoare la asemenea altitudini, toate acestea dublate de o pasiune solidă pentru munte.

O asemenea experiență a fost realizată în această vară într-un interval de numai 51 de zile de colegul nostru de club Dumitru (Mitică) Lepădatu împreună cu prietenul său Titi Constantin. Au început cu vârfurile din Bucegi, Omul și Bucura Dumbravă, care le-au urcat într-o sâmbătă, pe 17 iulie. A urmat apoi Retezatul, plecarea fiind în 2 august cu cazare la Cârnic. Cele două vârfuri de peste 2500 m ale masivului le-au parcurs într-o tură lungă de o zi cu urcare pe la lacul Galeșu, Păpușa, Peleaga, Bucura, Retezat și coborâre pe Stânișoara.

După plecarea din Retezat cei doi coechipieri s-au mutat în Parâng fiind cazați la cabana Obârșia Lotrului. În aceeași seară de 5 august  Parângul a fost măturat de o teribilă furtună cu fulgere și perdele compacte de ploaie, pe care o altă echipă de la Floarea de Colț venită cu corturi la lacul Gâlcescu și întâlnită a doua zi de Mitică pe creastă la întoarcere de pe Parângul Mare, nu o va uita cu siguranță multă vreme.

O primă ascensiune în Făgăraș a fost făcută in weekend-ul 20-22 august cu intrare pe la Sâmbăta. Aceeași echipă de doi a urcat prin Fereastra Mică a Sâmbetei, au dormit în refugiul cu același nume în condiții nu tocmai plăcute (pe paturi cu plasă de sârmă și cu o ușă care nu se închidea) iar dimineața au urcat pe acoperișul României, vârfurile Viștea Mare și Moldoveanu. Dormind din nou la același refugiu, a doua zi au urcat pe vârfurile Dara și Hârtopu de unde s-au întors la Sâmbăta la mănăstire cu o scurtă oprire la cabană.

 A doua tură de Făgăraș începută în 3 septembrie a vizat vârfurile de peste 2500 m altitudine din centrul și vestul masivului. Veniți cu mașina la Piscul Negru au ajuns pe vârfurile Lespezi și Cornul Călțunului în cadrul circuitului marcat cu punct roșu iar la întoarcere au urcat cu mașina și au înnoptat la refugiul de la tunel. A urmat o zi lungă cu peste 9 ore de mers efectiv dedicată ascensiunii pe vârful Negoiu iar în ziua a treia pariind contra prognozei care prevestea ploaie au avut succes și la primele ore ale dimineții erau deja pe ultimul vârf rămas pe listă, Vânătarea lui Buteanu.