Traseu: Avrig - Săcădate (traversare Olt) - Cornățel - Hosman - Nocrich - Alțâna - Richiș - Biertan - Ațel - Dârlos (traversare Târnava Mare) - Curciu - Mediaș - Ighișu Nou și coborâre către Avrig prin Alțâna.
Mențiune: traseul descris pornește din Avrig dar pentru mine a început din Curtea de Argeș cu o zi și jumătate inainte, unde m-a lăsat trenul seara; a doua zi am traversat munții pe deasupra defileului Oltului până în Râul Vadului (dincolo de Câinenii Mari) și seara în Avrig unde m-am întâlnit cu Diana care își transportase bicicleta pe mașină.
Durata: 4 zile.
Distanță aproximativă: (70km + 50km) x 2 = 240km
Dificultate: ușor, traseu asfaltat în cea mai mare parte, posibilitate de campare la Richiș. Unde nu este asfaltat (rar) sunt drumuri de pământ. Pante în general mici, excepție face drumul către Richiș cu o coborâre lungă.
Descrierea traseului
Raul Hartibaciul (în germană Harbach, în maghiară Hortobágy) este un afluent al raului Cibin si se varsa în acesta undeva mai sus de Veștem spre Sibiu. Curge de la Nord Est catre Sud Vest prin Agnita, Alțâna (Altzen), Nocrich.
Traseul nostru, care a avut un parcurs mai degrabă din Sud catre Nord a intersectat cursul râului Hartibaciu și a mers în paralel cu acesta între localitățile Cornățel și Ighișul Vechi, urcând mai la nord un pic de Mediaș spre Curciu.
Drumul parcus a străbătut o parte din ceea ce în Evul Mediu era numit Weinland - Țara Vinului - o zonă unde predomina cultura săseacă, mai puțin cea a ungurilor sau românilor.
Zona este bogată în vestigii istorice din care au rămas intr-o destul de bună stare bisericile fortificate săsești - biserici la origine catolice, apoi evanghelice (protestante). De remarcat bisericile din Alțâna (Altzen), Biertan (Bierthalmen) monument Unesco, Curciu (Kirtsch) sau cea din Ighișul Nou (Eibesterf - lângă Mediaș), unde sub stratul vechi de var sau humă au fost descoperite fresce medievale. Așa am aflat legenda Sfântului Ladislau - o legendă de altfel răspândită in Evul Mediu care este reprezentată pe peretele bisericii din Ighișul Nou (Ladislau I, duce de Biharia, rege al Ungariei, întemeietor al orașului Oradea, sanctificat de către papă), legendă care prezintă lupta regatului maghiar cu cumanii năvălitori în Transilvania.
Zona a început să fie colonizată în sec 13, de multe ori coloniștii fiind nevoiți să defrișeze pădurea ca să își întemeieze satele. Există legende locale în acest sens.
Prin munca intensă a oamenilor din Valea Râului Hârtibaciu dealurile din jur au fost terasate și adaptate la cultura viței de vie. Încă și acum in zonă se mai găsesc plantații de viță de vie, deși majoritatea dealurilor au devenit pășune sau sunt ocupate de lăstăriș.
Vinul produs este alb, sec și imi amintește foarte bine de cel de pe malurile Târnavei Mari (o altă parte din Weinland).
Ziua 1 - aprox 70 km
După o noapte petrecută la pensiunea castelului Brukenthal din Avrig am pornit la drum. Se iese din Avrig spre Făgăraș, se traversează șoseaua și pe un drum asfaltat se traversează digul peste Olt înaintând către Săcădate.
Intrarea în Săcădate:
Continuăm să pedalăm prin sat și trecem pe lângă ce a rămas dintr-o casă de la 1884 (din ce am citit pe fronton) care părea locuită până de curând. Ajungem în centrul satului. Una din primele surprize a fost biserica evanghelică maghiară și nu săsească așa cum mă așteptam.
O scurtă paranteză: protestantismul a început să intre în Transilvania medievală prin sec 16 și s-a întins în sec 17. Pe lângă confesiunea catolică rămasă (destul de puțini) au apărut încă două curente religioase - luteranismul (evanghelicii) îmbrățișat mai ales de sași și calvinismul la care au aderat mai ales maghiarii și secuii.
Probabil datorită puternicei influențe a sașilor, maghiarii din zonă au fost convertiți la acealși tip de protestantism și anume cel evanghelic.
Am continutat drumul spre Cornățel. înainte pe langă micul muzeu deschis, vizavi de biserica evanghelică.
Săcădate, drumul spre Nucet:
Am urcat pe deal către Nucet și apoi către Cornățel unde am continuat pe drumul care unește Sibiul cu Agnita. Drum asfaltat, dar destul de îngust și străbătut intr-o oarecare măsură de mașini.
Panoul cu mocănița din zonă; avea gară în Cornățel până acum vreo 30 de ani.
Primul popas l-am făcut în Alțâna, unde datorită perseverenței Dianei am vizitat biserica evanghelică de acolo.
Superbe fresce din perioada catolică a bisericii evanghelice din Alțâna:
Drumul continuă prin Ighișu Vechi, Bârghiș, Pelișor când prin așezări, când prin pădure (drum asfaltat) până se intalnește ramificația care pe stânga (înainte) duce la Mediaș, iar spre dreapta la Richiș - Biertan.
În Richiș (Reichesdorf - are și alte nume săsești pentru locul ăsta) pe lângă alte pensiuni, există un camping omologat la nivel european frecventat mai ales de cicliști, din păcate mulți dintre ei din afară. Spun din păcate nu pentru că nu mă bucur că Ardealul e vizitat și de alții, ci pentru că mi-aș dori ca noi să-l vizităm mai mult.
Camping Richiș; în fundal se vede biserica evanghelică și casa parohială în dreapta pozei:
Campingul are două locații, una din ele fiind chiar lângă fosta casă parohială protestantă renovată și transformată acum în pensiune de către proprietara campingului. Loc de cort, duș, cafea, spălat șosete. Mâncare proprie sau se poate comanda câte ceva de acolo sau cumpăra de la magazinul satului.Plimbare seara pe jos pe poteci în jurul satului prin pădure încercând să surprindem niște căprioare.
Mai multe detalii despre Richis aici: https://recorder.ro/experimentul-richis-cum-s-a-schimbat-un-sat-romanesc-dupa-ce-a-fost-cucerit-de-straini/ sauhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Richiș,_Sibiu
Ziua 2 - cam 50 km
De la Richiș la Biertan sunt câțiva kilometri (2-3km). Biertanul (sas. Birthalm, magh.Berethalom) este vestit pentru biserica sa fortificată care a fost și sediul episcopatului săsesc în Evul Mediu.
în fundal biserica din Biertan
Mai multe detalii despre Biertan aici:https://ro.wikipedia.org/wiki/Biertan,_Sibiu
La ieșirea din Biertan, după panoul localității, am făcut la stânga pe traseul unui maraton de biciclete Maraton bike Mediaș, un drum la început asfaltat care se continuă cu un drum pietruit pană la Dupuș și apoi Ațel, unde am traversat calea ferată, podul peste Târnava Mare și ne-am îndreptat la stânga spre Dârlos (sas. Durles, magh Darloc) și apoi spre nord către punctul final al zilei, Curciu.
Drum spre Ațel
Traversarea Târnavei Mari spre Dupuș:
Curciu sau Criș (denumire mai veche românească); sas. Kiertš, magh. Szászkőrös este un sat cu o așezare geografică mai neobișnuită în sensul că valea în care sunt construite gospodăriile este închisă din toate părțile, fără a avea un fir de apă care să o traverseze,lucru neobișnuit pentru satele medievale . Ca atare satul este protejat de intemperii din toate părțile de către dealuri odinioară terasate, acum acoperite cu copaci tineri. Aflat în curtea bisericii care oferă perspectivă asupra locului mă simțeam ca pe fundul unui con vulcanic sau unui pahar..
Curtea bisericii din Curciu în plan secund se văd foarte puțin dealurile terasate acum reacoperite cu păduri:
Intrarea pricipală în biserica din Curciu:
Nu pot să nu remarc aici prezentarea entuziastă a custodelui bisericii - o doamnă profesoară de germană, franceză și săsească care a reușit să organizeze o seară de Crăciun in biserica fortificată, cu aport românesc și săsesc al satelor din împrejurimi. Mai dai și peste astfel de minuni prin țară, totul e să ai ochi să le vezi.
Am înnoptat în afara Curciului, pe drumul de întoarecere către Dârlos - Mediaș lângă o baltă de pescuit.
Ziua 3 - aprox 75 km
Pentru cine nu a fost în Mediaș ii recomand centrul vechii cetați - o zonă fortificată în interiorul cetății propriu zise. Biserica de acolo (evanghelică) are pe lângă atracțiile obișnuite deja în bisericile din Ardeal, o colecție de covoare orientale medievale frumoase.
De asemenea o parte din zidul vechii cetăți a fost refăcut, astfel încât puteți să vă plimbați câteva sute demetri pe strada îngustă care dubla pe interior zidul de apărare. Evident cu magazine în zonă.
Ighișul Nou (mai vechi Ibișdorful Săsesc - sas. Eibesterf, magh. Szászivánfalva, Wikipedia), este izolat de restul drumului pe care l-am parcurs până la Alțâna, așa că am mai făcut 15 km dus-întors.
Exteriorul bisericii din Ighișul Nou:
Reîntors în Mediaș am avut o clipă tentația de a continua spre Copșa Mică – spre Vestul Ardealului, dar ne-am întors totuși spre Alțâna prin Moșna (ocolind de data asta Biertanul).
Spectacolul bivolițelor la intoarcerea seara acasă în Alțâna:
Pe drum Diana și-a adus aminte că aici în Alțâna stă tatăl Minervei, colega noastră de la clubul Floarea de Colț, așa că i-am făcut o vizită și în urma invitației am și dormit la dânsul. Un om surprinzător, plăcut, care nu își arată cei 93 de ani, agil, foarte prezent și surprinzător de bine pus la punct cu situația politică și economică a țării. Dacă am avea mai mulți oameni ca dânsul cred că lucrurile s-ar schimba mai mult în bine...
Tot acolo am discutat un pic și cu doamna custode a bisericii, fostă profesoară din zonă, vecină cu tatăl Minervei. Dânsa ne-a povestit un fapt care ține de istoria sașilor: după al doilea război, când au venit sovieticii și ca atare și comunismul la noi, tatăl ei a fost deportat în Siberia! Avea 17 ani la vremea deportării și toată viața lui s-a întrebat „de ce am fost deportat?”. Fusese pur și simplu luat ca sclav pe motiv că era de etnie germană (săsească), la fel cu alții care nu s-au mai întors de acolo. Din câte spunea fiica lui, deportarea asta i-a marcat toată viața. Pagini de istorie prea puțin cunoscute...
Ziua 4 și ultima - aprox 34 km
Returul în a patra zi a fost pe acealași drum pe care plecasem.
Am ajuns destul de repede în Avrig și ne-am recuperat mașina din curtea castelului Brukenthal - ni s-a permis să o lăsăm acolo 4 zile pentru că fusesem clienți ai pensiunii.
Maci la Cornățel:
Troițe în zidul casei pentru cei morți în războaie:
Mai multe detalii despre zonă, în general: https://7minuni-transilvania.ro/minune/podisul-hartibaciului
Detalii despre fiecare sat pe care l-am menționat se pot găsi cu orice motor de căutare (ex. Google) tastând numele satului în română. De obicei am consultat Wikipedia pentru reîmpropătarea unor detalii, dar există o mulțime de alte rezultate ale căutării.
Mai multe fotografii la https://www.flickr.com/photos/serdiana/albums/72157709399940967/with/48186637047/
Notă
Pe tot parcursul traseului se poate folosi cu succes Google Maps varianta auto. De altfel, pentru o vedere mai detaliată a traseului recomand utilizarea optiunii Street view din Google Maps. Este posibil totuși să nu aibă ultima variantă de drumuri deoarece pozele nu sunt intotdeauna la zi.Ca atare ce figureaza ca drum de pamant in Maps, este posibil sa fie asfaltat acum. Cu fonduri europene!
