Folosim fişiere cookie pentru a vă oferi cea mai bună experiență de navigare pe site.

Făgăraş, Negoiu

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
 

Vârful Negoiu, cu cei 2.535 m ai săi, este al doilea vârf ca înălţime din masivul Făgăraş şi din Carpaţii României, după Moldoveanu care se înalţă cu 13 m mai sus. Prezenţa şoselei Transfăgărăşan face ca vârful să fie uşor accesibil din est de la Piscu Negru sau Bâlea. Dinspre vest se poate aborda într-o drumeţie de o zi pornind de la cabana Negoiu (vezi aici).

Negoiu, foto Marius Radu

Vârful Negoiu

Varianta aleasă de noi porneşte de la Piscu Negru. Poteca marcată cu triunghi albastru urcă până la refugiul şi lacul Călţun. Drumul este comun pentru început cu poteca spre căldarea Paltinu (punct albastru).

Albia mutilată de lucrările pentru micro-hidrocentrale a pârâului Capra este acum plină de apă (ca în vremurile bune) de la ploile recente şi zăpada care persistă la înălţime. După un scurt urcuş prin răcoarea pădurii traversăm pârâul Paltinul (Căprioara), afluent al Caprei. Buştenii podeţului nu s-au uscat după ploaia torenţială din noaptea trecută aşa că trecem cu mare grijă; o baie în apa rece învolburată nu e chiar ceea ce ne dorim.

Ieşim într-o poiană largă, însorită de unde ni se dezvăluie, maiestuos, vârful Lăiţel. Pare aproape dar sunt ore bune de mers până în creastă. Piciorul care coboară din vârf separă căldarea Călţunului (stânga) de căldarea Paltinului (dreapta).

Curând trebuie să traversăm pârâul Paltinul. Un podeţ nou (puţin mai jos de locul unde poteca marcată traversează apa) e bine-venit, apa fiind mare acum. Ne abatem către căldarea Călţunului într-un urcuş istovitor pe o pantă cu jnepeni şi o căldură de cuptor. La cca 1.500 m, în marea de vegetaţie, cele două poteci se separă: triunghi albastru spre Călţun şi punct albastru spre Paltinu.

Pârâul Călţunului se aruncă la vale în cascade spectaculoase şi-l traversăm cu atenţie. Pe măsură ce urcăm soarele este învins treptat de nori aşa că ne răcorim... din ce în ce mai mult, mai ales că începe să se simtă şi vântul. După cca 2:45 ore de la Piscu Negru, Călţunul ne întâmpină cu vânt puternic şi ceaţă :-) Nu e prima oară când avem parte de o astfel de primire aşa că nu punem la suflet :-)

Refugiul vechi de pe malul lacului pare trist, împovărat de trecerea anilor. Ne-a fost prieten bun în câteva ocazii (vezi aici). Acum însă ne îndreaptăm către refugiul nou. Alura sa de OZN e un pic ciudată la prima vedere dar înţelegem utilitatea turnului central. Are rolul de luminator şi la vremea solstiţiului de vară ne-am bucurat de lumină naturală până seara târziu. În plus, asigură accesul printr-o trapă rotundă pe timp de iarnă când refugiul poate fi blocat de zăpadă. E facut din lemn solid, acoperit complet cu tablă, spaţios, curat, încăpător, cu un panou solar care alimentează o lumină de veghe şi, foarte important, uşă care se închide bine :-)

Refugiul Călţun, foto Marius Radu

Refugiul Călţun

Nu e prea târziu să fi mers pe Negoiu dar vremea nu e de partea noastră. Mizăm pe ziua următoare când prognoza este mai bună. Facem o plimbare de după-amiază pe Lăiţel. Pentru început norul se ridică, încurajator, de pe munte, aşa că ne relaxăm privind cetatea de piatră a muntelui în zona Lespezi-Călţun-Dracului-Negoiu. Până ajungem sus însă ceaţa ne învăluie. Parcă am mai văzut filmul ăsta :-)

Vântul prinde putere şi aduce din vale, din sud, ceaţă şi umezeală aşa că nu stăm prea mult. Ne întoarcem la refugiu şi ne pregătim pentru o seară lungă. E devreme dar afară nu e nimic de văzut şi nici de auzit... afară de vântul care suflă neobosit şi refugiul care geme din toate încheieturile. Nu prea e loc de dormit decât puţin, către dimineaţă, când rafalele se mai potolesc dar nu opresc complet.

Dimineaţa cerul e senin, ceaţa s-a spulberat dar vântul încă nu s-a potolit. Fără nori răsăritul nu e prea spectaculos dpdv fotografic dar nu le poţi avea pe toate... Plecăm devreme să profităm de vremea bună care se anunţă. Coborâm la lac pe poteca de creastă (bandă roşie), îl ocolim şi urcăm în Portiţa Negoiului. Vârful ni se dezvăluie acum în întreaga lui măreţie luminat de soarele dimineţii. Zona cuprinsă între Lespezi-Călţun şi Negoiu pare de netrecut dar la o privire atentă strungile adânci care întrerup creasta lasă să se întrevadă posibilităţi de înaintare.

Strunga Doamnei aproape că nu se vede din unghiul ăsta. Strunga Dracului pare neprietenoasă de la distanţă, acoperită complet cu zăpadă. Poteca spre Strunga Ciobanului (cruce roşie) este şi ea acoperită cu zăpadă, ca aproape întreaga căldare de sub vârf.

Varianta câştigătoare este, evident, Strunga Doamnei dar până la ea trebuie să traversăm câteva limbi mari de zăpadă. Vântul a şters aproape complet urmele celor din zilele precedente iar zăpada este destul de tare. "Colţarii de vară" sunt bine-veniţi şi fără bocancii solizi, de iarnă, îţi dau mai multă siguranţă pe panta înclinată de zăpadă aproape îngheţată.

La intrarea în strungă persistă o limbă de zăpadă care acoperă şi lanţul dar jumătatea de sus este curată. În partea cealaltă însă parcă e un alt anotimp. Feţele sudice sunt uscate. Ocolim piciorul care se lasă din vârful Dracului aşa cum ne conduce poteca (bandă galbenă). Creasta vestică a Făgăraşului devine tot mai vizibilă pe măsură ce urcăm către Strunga Dracului.

Faţa vestică a piciorului de munte, mai umbrită, ascunde alte câteva zone cu zăpadă pe care le traversăm cu atenţie. O dată ce ieşim în creastă (bandă roşie) poteca este din nou uscată dar vântul ne ia în primire şi nu ne iartă cât timp urcăm spre Negoiu... şi nici acolo... Nu găsim un loc adăpostit de vânt aşa că nu risc ca aparatul să-şi ia zborul pentru poza de grup de pe vârf :-)

Făgăraş, foto Marius Radu

Creasta vestică a Făgăraşului

Spre vest privirea ajunge nestingherită din vârf în vârf până dincolo de Şerbota - Scara - Ciortea - Budislavu - Suru. Căldările de sub vârfuri se arcuiesc în forme aparent domoale şi prietenoase spre sud dar abrupte şi mai sălbatice spre nord, ca-n tot Făgăraşul. Spre est, contre-jour, doar siluete întunecate dar recunoaştem vârfurile familiare Lăiţel - Lăiţa - Paltinul - Buteanu - Capra - Arpaşu - Podragu - Viştea - Moldoveanu şi chiar mai departe până către Urlea. Spre nord Ţara Făgăraşului pare aproape să o atingi cu mâna dar spre sud muntele coboară în culmi lungi de zeci de km. Departe, lacul Vidraru sclipeşte molcom în lumina soarelui.

Dacă vântul ne-ar fi lăsat, am fi zăbovit mai mult. Ne încărcăm cât putem cu energia înălţimilor şi ne pregătim de întoarcere pe acelaşi drum. Era de preferat un circuit, cum am făcut în alte dăţi, dar ar fi prea mult de mărşăluit prin zăpada din căldarea de sub Negoiu. Rămâne pe altă dată, muntele nu pleacă nicăieri. Îi suntem recunoscători pentru frumuseţea împărtăşită şi ne întoarcem acasă mai bogaţi cu o experienţă la munte.

Mai multe imagini @ plus.google.com/photos/113141227558205294823/albums/6298699742194817361

Marius, iunie 2016

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Întâlnire la club

Următoarea întâlnire la club va avea loc luni, 22 octombrie 2018, ora 18:00, Universitatea Titu Maiorescu (Calea Văcăreşti 187).

Zece zile în Alpi, Cristian Ionescu
Munţii Maramureşului (vf. Pop Ivan), Angela Vasilescu

Intrarea este gratuită.

Hai cu noi

Dacă iubești muntele și vrei să ieși în weekend la o drumeţie în natură, în sălbăticia Bucegilor sau în zonele învecinate, te așteptăm în fiecare sâmbătă, în Gara de Nord, la trenul Regio 3001, ora 6:22, la primele două vagoane. Nu uita bocancii, rucsacul cu mâncare pentru o zi și hainele de ploaie. Te așteptăm cu drag la o tură pe poteci cunoscute sau mai puțin cunoscute! Ai ocazia să faci mișcare, să te bucuri de natură și să întâlnești oameni noi. Potecile muntelui sunt primitoare indiferent de anotimp.

Nota bene

Unele trasee montane descrise pe site sau prezentate în albumele foto pot prezenta un risc important de accidentare gravă. Traseele pot suferi modificări în timp şi pot fi diferite faţă de cum sunt ele prezentate aici. Informaţiile oferite de autori se bazează pe propria lor experienţă; ei nu-şi pot asuma nicio răspundere dacă informațiile nu sunt exacte sau de actualitate. Folosirea oricăror informații prezentate aici se face integral pe propria răspundere. Autorii nu-şi pot asuma nicio răspundere pentru consecințele ce pot decurge din folosirea, în orice fel, a informaţiilor prezentate pe site. Deasemenea, participarea la drumeţiile propuse se face pe propria răspundere, fiecare având obligaţia să se autoevalueze corect vis-a-vis de ceea ce implică drumeţia pe munte.

 

PARTENERI

Floarea de Colț BucureștiUniversitatea Titu MaiorescuNootkasportHimalayaMontrekHervis SportCAF EquipmentCabana VoinaCraimont Clubul Alpin Român Asociația Montană Carpați Floarea de Colț București

Biblioteca

Biblioteca Floarea de Colţ vă propune o colecţie de materiale informative având ca temă centrală muntele, natura, aventura, călătoriile, fotografia, etc. Adunate prin bunăvoinţa donatorilor cărţile sunt la dispoziţia membrilor clubului pentru a fi lecturate.

Cronica săptămânală

Amănunte despre turele săptămânale şi albumele foto aferente, activităti recente ale clubului consemnate în forum.

© 2018 Asociația Club Alpin Floarea de Colț București

CUI 36110772
RO64 BTRL RONC RT03 4507 2901, Banca Transilvania, Sucursala Victoria