saptamina 17-23 mai 2021

De la Ileana am primit urmatorul mesaj, cu care deschid de data aceasta Cronica:
Va invit la o plimbare prin Subcarpati, respectiv pe Valea Prahovei, aproape de Campina, in comuna Provita, satul Plaiu, prin poienile de la poalele varfului Sultanu, inaltime aprox. 820 m.
Va propun 3 variante diferite, ale celor 3 participanti:
- prima versiune, de aprox. 50 minute, este a lui Andrei, care s-a axat pe orientarea in teren:

youtu.be/t9GRfSe-rx8

- a 2-a versiune, de aprox. 30 minute, este a lui Marian, care a privit spre cer si a filmat de sus cu drona:

youtu.be/DjOSSAE3wlk

- a 3-a versiune, de aprox. 15 minute, este a mea si am surprins mai mult greutatile, a se citi noroaiele de pe traseu:

youtu.be/yJCTrlpy6uw

Va doresc vizionare placuta si astept impresiile voastre.

Loredana a fost simbata in Bucegi: Poiana Tapului - Urlatoarea - Schiel - Piciorul Pietrei Arse -Sinaia
Dupa luni de zile in care iarna a domnit in munti facand aproape impracticabile traseele de vara, in sambata aceasta m-am incumetat sa pornesc pe unul dintre drumurile care mie imi sunt foarte dragi – Schiel-u –, cu speranta ca primavara a razbit suficient cat sa se poata ajunge in varf fara probleme.
M-am documentat in tren si am aflat ca mai este ceva zapada la traversee dar ca nu pune probleme mari – cu grija se poate trece. Am pornit asadar la drum, alturi de alte cinci persoane.
Am abordat traseul din Poiama Tapului, unde am ajuns pe soare si vreme buna.
Drumul, aproape pustiu si nespus de frumos prin padurea de un verde crud, culoarea vietii, si cu vazduhul inveselit de ciripit de pasarele.
De la Urlatoarea, care avea debit maricel, am intrat in traseul propriu zis, care a fost o feerie. Drumul in lumina, fara noroi, vegetatie abundenta si flori, multe flori. Vantul nu batea deloc, vremea calda dar nu cat sa nauceasca, pe scurt, foarte placut.
Pe masura ce urcam, pe unele portiuni, in special la traversee, am mai prins zapada. Era insa inca destul de dura 0 doar stratul superficial de deasupra se mai sfarmita- nu o lua la vale cu noi, si erau baute urme adanci de cei ce ne precedasera. Cu grija si atentie, s-a putut trece fara probleme.
Pe ultima portiune inainte de saua unde cu vechii stalpi de funicular era iarasi zapada multicica si, fiind in soare, cam moale. Nici acolo insa n-au fost probleme.
Dupa o pauza in saua unde ni s-a oferit vedere splendida spre Baiului si alti munti, am continuat urcusul fara probleme pe portiunile de cabluri/lanturi care, scaldate in soare, nu mai aveau strop de zapezi.
Nu am mai intrat pe portiunea dintre jnepeni unde stratul de zapada arata a fi gros ci am taiat-o dreapta pe poteca mieilor, iesind direct in platou.
Acolo sus soarele stralucea puternic insa vantul batea si el destul de hotarat. Ici si colo, prin vaioage, mai erau inca zapezi.
Ne-am oprit sa luam masa pe buza platoului, la punctul de belvedere, avand in fata verdele crud al padurilor pus in valoare de verdele sobru al crengilor de brad. Dupa masa, am pornit spre Piciorul Pietrei Arse.
Am taiat drumul printre jnepeni. Zapada inca zdravana pe poteca, zapada care in soare se inmuiase asa ca piciorul se cam scufunda. Fara probleme la mers insa.
Piciorul Pietrei Arse s-a coborat fara nicio problema. Doar un pic de zapada inainte de traverseul curat-curatel in lumina. Poteca buna, fara noroaie, si in jur, un miros sublim. De pamant reavan, frunza de zada incalzita de soare, ierburi, soare, copaci. Miros de templu viu.
Am ajuns fara nicio problema in gara Sinaia, cu mult inainte de trenul de 17.40. Am avut deci timp de cumparaturi, de mancat, cofetarie, cafele – fiecare dupa plac si ne-am intors apoi cu bine, incantati de tura, fiecare la casa lui.

si linkul photos.app.goo.gl/wCjbqrdg7ed8742H8

Iura - din acceasi excursie:
Intr-o zi cu doua echipe de Baiului am dorit sa le facem cu mana de vizavi si de accea am ales o ascensiune pe platou. Poteca Schiel pe care am urcat, serios afectata anul trecut de caderile de copaci, era circulabila cu o serie de traversee peste valcele inzapezite la partea superioara insa cu urme facute si fara nici un fel de probleme. Am iesit din marcaj pe Valea Calului pentru a evita zapada dintre jnepeni, dar tot am prins ceva zapada pe culoarul care duce spre stadionul Piatra Arsa. In Piciorul Pietrei Arse am coborat la inceput pe creasta Pietrei Arse, care include si varful, vreo 500 m de traseu inedit cu peisaj deosebit catre Baba Mare. A fost mai mult o tura de recunoastere la deschiderea sezonului de vara de abrupt care va urma. Am facut si cateva poze:
photos.app.goo.gl/ZcWkM4joJNYtDHeW6

Mihai R a fost in Piatra Mare: Dâmbu Morii - 7 Scări Ocolitor - Cab. Piatra Mare - Vf. Piatra Mare - Poiana Stânii din Pietricica - Predeal 22.05.2021:
Vreme extraordinară pentru munte astăzi. Aș fi mers pe o vale dar nu este nimeni în tren cu care să fac echipă. Am mers în Piatra Mare urcând spre vârf de la Dâmbul Morii printr-o pădure plină de soare și de viață. Zona de traseu care ocolește canionul 7 Scări este pustie și mă simt ca într-un templu al liniștii și păcii. După o pauză cu vizibilitate maximă în apropierea cabanei urc spre vârf să întâlnesc echipa care a urcat pe Tamina. Admirăm în depărtare Piatra Craiului și Făgărașul, stăm puțin la plajă și coborâm ușor spre Predeal prin Poiana Stânii din Pietricica.
A fost încă o zi magică în Piatra Mare!

photos.app.goo.gl/1SbUpM4jTNRDNnEU7

Tot Piatra Mare puteti sa mai vedeti pe pagina de facebook a lui Noni, care a avut ideea unei ture preanuntate inca din cursul saptaminii. Timisul de sus- Canionul Tamina- Stana- Varful Piatra Mare- Stana din Pietricica-Predeal. vreo24Km web.facebook.com/roman.ionelonoriu/posts/4272531439477356

Artemiza deschide seria Baiului:
Doua stane din Muntii Baiului -Valea Sipa
Sambata 22-05-2021 in trenul Regio multi montaniarzi la drumetii montane . Dupa doua zile de ploi se anuntase zile frumoase cu soare , fapt pentru care am participat la drumetia propusa de Angela V. : Poiana Tapului - Stana din Picior- o traversare frumoasa a culmii Baiului spre Stana Mica si coborare pe Valea Paraului Sipa pana la drumul forestier ce ne-a condus la calea ferata din Poiana Tapului. Noi zece participanti ne-am bucurat de imagini spectaculoase , multe nuante de verde, flori de primavara variate , am cules plante medicinale si urzici proaspete , dar am admirat si ultimele petece de zapada ! Ne-am si bronzat putin , am fost feriti de vant deoarece intre cele doua stane am traversat Culmea Baiului pe la mijloc , in dreptul unui izvoras binevenit , iar dupa a doua pauza la Stana Mica coborarea spre gara a fost prin racoarea paraului Sipa . Va invit sa vizualizati albumul meu intr-un circuit de 17,5 km.
photos.app.goo.gl/CkvCbtyGYjhGqyc28

Ion H
22 mai 2021 Poiana Tapului-Stana din Picior-Stana Mica-Valea Sipa-Poiana Tapului
photos.app.goo.gl/8rCn93gogj6RDKNNA

Baiului-Cumpatu: Stina din Picior- Stina Mica (Sipa)- V Sipa (Poiana Tapului)
photos.app.goo.gl/K9Corf38MPxvMM5Y6

Svetlana ne-a trimis raport din cealalta tura in Baiului:
Sîmbătă, pe Tufa, Baiu Mare, cu multe flori dar fără narcise, coborîre pe Drăganu. Se pare că narcisele totuși au început să se desfacă.
Baiu Mare-Draganu
photos.app.goo.gl/9uJ41DDFeDtGHT8H8

si de la Alice:
SINAIA-CULMEA TUFA-VF CUMPATUL-VF BAIUL MARE-Vf. DRAGANU (CULMEA DRAGANU)-VALEA REA (aproximativ 18 km)
alicegherman.blogspot.com/2021/05/sinaia...mpatul-vf-baiul.html

De aici urmeaza alt domeniu, asa ca incep cu Liana P:
O alta excursie minunata de mijloc de saptamana. De data asta bantuim mai mult pe miriste, in zona satului Naipu (cca 50 km SV de Bucuresti), printre raurile Calnistea si Ishar. Dau spectacol la sol florile multicolore dar si pe cer norii cu forme spectaculoase. Si ca bonus gasim si mult doritii bujori romanesti.
photos.app.goo.gl/8Bces1U93z54pXRz9

si Artemiza:
Clipe de recreere la baltile din Naipu si bujorii infloriti !
Miercuri 19-05-2021 pe o vreme deosebit de frumoasa , sase fete montaniarde ale Clubului Alpin Floarea de Colt Bucuresti am plecat cu microbuzul la Naipu jud. Giurgiu. De aici cu documentarea solida a Lianei, am pornit de-a lungul baltilor, campurilor cu rapita, grau si orzoaica spre paradisul pasarilor si a florilor. Privirile noastre au ramas uimite de frumusetea si curatenia locurilor , peste tot admiram salvie de camp, mustar salbatic , nemtisor de camp , alior , maci rosii, stanjenei galbeni de balta, am cules romanita , hasmatuchi si flori de salcam , am traversat multe pasune cu turme de oi ,dar cea mai mare satisfactie a fost sa admiram bujorii infloriti din padurea "Albele" jud. Giurgiu . Era o bucurie nemasurata ! De jur imprejur numai frumusete! Va invit sa vizualizati albumul meu intr-un circuit de 17 km:
photos.app.goo.gl/UK62D4MeaRec2P1d9

si...

Duminica, am fost si noi cu bicicletele la bujori cu Silvia: Vlad Tepes/Comana
photos.app.goo.gl/iNuk5BHgnFMYJrz28


... va urma ...

Pornim de la Plaiul Foii prin pădure spre munte. Umezeală în partea de jos a pădurii dar nu foarte mult noroi cum credeam după ploile din zilele trecute. Răcoare însă plăcut de mers. În Poiana Coţofenei nici picior de coţofană dar alte păsărele, văzute dar mai ales nevăzute, umplu aerul dimineţii cu triluri vesele. Moş Martin nu se vede, nu se-aude dar urmele i-au rămas întipărite în pământul moale, pe potecă. Câteva crenguţe de liliac sălbatic aduc puţină culoare etalându-şi florile delicate. Trecem de Brâul de Jos, aruncăm o privire către Valea Podurilor la Termopile şi ne abatem puţin pe Brâul de Mijloc spre sud. Din Amfiteatrul Colţilor Gemeni traversăm muchia din stânga şi continuăm pe hăţaşul de sub perete până în firul Văii Podurilor. Ne echipăm pentru zăpadă chiar dacă săritoarea care urmează e pe jumătate descoperită. Pitonul de deasupra ne ajută să trecem toţi 3 în siguranţă. La Turnul Ascuţit ne hotărâm să urcăm pe firul principal al văii. Alte două mici trepte de piatră sunt parţial descoperite dar le trecem uşor, chiar cu colţarii în picioare; la cea de-a doua vin în ajutor jnepenii din stânga. Calcarul muchiilor şi turnurilor de pe ambele laturi ale văii luceşte în soare la fel de alb ca zăpada din firul văii. În spate, departe, crestele înzăpezite ale Iezerului şi Făgăraşului (până dincolo de Urlea) se profilează pe cerul albastru. Nori albi, ici-colo, completează creativ peisajul. Înainte să ieşim în creastă renunţăm la colţari, panta finală de grohotiş e aproape fără zăpadă. Ne intersectăm cu un grup numeros care coboară spre Vâlcelul Caprelor. Sus facem pauză de masă şi privim roată... creasta Craiului către nord şi sud, Iezerul şi Făgăraşul către vest, Bucegii şi ceilalţi vecini ai lor către est. Continuăm pe creastă până la refugiul Ascuţit şi, orele fiind înaintate, optăm pentru varianta cea mai facilă de coborât, Padinile Frumoase. La Curmătura îl salutăm pe Muki care, evident, a mai îmbătrânit şi el de la ultima noastră vizită şi coborâm prin Poiana Zănoaga la Fântâna lui Botorog. Taxiul ne duce înapoi la Plaiul Foii şi târziu, în noapte, suntem din noua acasă dar cu gândul tot în Piatra Craiului

photos.app.goo.gl/s9a6JNDzka2nmyXS9


Atenţie: nu este un traseu pentru începători; necesită o bună cunoaştere a locurilor şi experienţă în zona de abrupt!

Simbata 22.05.2021-Sinaia-Plaiul Tufa- Stina mare-vf.Cumpatul-vf.Baiul Mare-vf. Dragan-Stina din Dragan-Valea Rea-Sinaia. Zi insorita dar fara narcise ( ca-n anii trecuti la vremea asta, pe aici ). In schimb, ne-au rasfatat puzderie de gentiene iar pe linga vf. Baiul Mare brindusele formau un covor vesel pe linga limba de zapada ramasa .Ne-am intilnit cu alti turisti care au urcat din Valea Rea si care au gasit ceva narcise inflorite. Baiul Mare era plin de turisti, mergind in ambele sensuri, la pas sau cu biciclete. La coborirea de la stina din Dragan prin padure, Gabi, cu ochi ager, a zarit pe un trunchi cazut ciuperci pleurotus din care am adunat cite o punga plina.
photos.app.goo.gl/RY46QKRDiLPeoAmm9

a sosit si ceva din tura in Iezer-Papusa.
Vali C ne da urmatorul raport:

Tura a inceput vineri seara si s-a terminat duminica pe la 13.00 cand am ajuns la Voina din nou.
Sâmbăta am parcurs impreuna cu Cristi A si Vali G creasta Iezerului cu urcare pe cruce albastra si apoi pe nemarcate pana la Vf Izerul Mare, apoi Rosu- Batrana, Fracea si am pus corturile undeva intr-o zona mai adapostita dupa Fracea spre Spintecatură.
Zapada cu intreruperi mari, am putut merge aproape integral pe uscat. In văioage insa si acolo unde vantul a creat acumulari, zapada avea peste 1 m si chiar mai mult, dar era in general tare .
Vrema superba, practivîc fara vant si cu un soare puternic care a facut necesara crema solara.Sambata dimineata , pe la ora 7.00 cand ne-am trezit alene pe creasta , corturile erau perfect uscate,
Cald, atat ziua cat si noaptea.
Duminica am traversat Spintecatura papusii, hop pe Papușa si apoi coborare Cuca- Voina.
Se poate dormi lejer in cort.
Poze de la Cristi si Vali,

drive.google.com/drive/folders/1LOj9Qfhm...227UtZ-l?usp=sharing

si de la Vali G:
21..23.05.2021, Iezer Păpușa

Valentin și Marius au planificat o tură în Iezer, dar Marius și Monica nu au mai putut veni.
Vineri pe la ora15.20 plecăm de la Stația de metrou Păcii spre cabana Voina. Ajungem pe la ora 16.00. Ne cazăm și plecăm la plimbărică înspre intrarea în traseul de creastă cruce albastră. Îl intâlnim pe Andrei Cațan și un salvamontist care ne spune că am putea să renunțăm la rachetele de zăpadă. Nu ploua și nu era frig afară. În cabană panourile radiante erau reglate la 22 de grade; 120 lei camera dublă.
La ora 6.00 plecăm în traseu cruce albastră pe o vreme minunată. Ajunși la izvor cam după 2 ore, ne completăm sticlele cu apă. Ieșiți la gol alpin pe creasta Iezerului Mare, ochii mi se opresc pe tufele de merișoare, caută insistent și găsesc delicioasele fructe degerate, dar gustoase și pline de energie. Întâlnim doi flăcăi porniți din București la 3 noaptea.Ei trec pe la refugiu. Nu sunt urme pe traseu, iar zăpada uneori ne trimite cu gândul la rachetele lăsate la cabană. ! Nu ne abatem pe la refugiul Iezer, continuăm urcarea pe creastă până sub vârful Iezerul Mare (2461m ). Aici, feriți de rafalele de vânt rece, ne hidratăm, mâncăm din ce avem, sau primim, dar mai ales din ce ne permite stomacul. Apare un maratonist la stâlpul vârfului și entuziasmul nostru este maxim : o să avem urme ! Ajunși la stâlpul vârfului Iezerul Mare, facem poza de grup, privim, privim, dar nici urmă de maratonist, sau urme de maratonist. In față nici o urmă, iar la dreapta, ocolind vârful era o urmă, ...dar de urs ! Vântul s-a mai potolit, iar vizibilitate era pretutindeni. Nu știam unde să privesc mai întâi ! Ajungem pe Vârful Roșu (2469m), de unde începe traseul Oticu Mezea pentru traversare în Făgăraș, traseu pe care l-am parcurs acum 2 ani. Ne aleargă nepotul lui Puiu pe culmea Piscanu, curmătura Bătrânei, Vârful Bătrâna (2341m), vârful Frăcea (2241m), până aproape de Spintecătura Păpușii, unde îl somăm să campăm, doar nu au cărat corturile degeaba.
Pe la ora 16.30 ochim un loc de campare mai ferit de vânt, sub buza crestei. Băieții au întins corturile, iar eu aveam bocancii umezi și căutam să rezolv problema. Era transpirație, sau luasem apă, deși urmasem rețeta lui Iura și-mi dădusem bocancii cu cremă de gălbenele cu periuța de dinți, două zile la rând !? Era soare, dar răcoare, așa că am pus ciorapii pe bețe, iar în bocanci și pe picioare iarbă uscată. Am încălțat bocancii, iar iarba uscată și umezeala din bocanci mi-au incălzit picioarele. Mi-am reînoit de cîteva ori iarba și mi-am uscat bocancii, ba mi-era și nesperat de cald cu ciorapii ...nețesuți.
Intre timp Valentin și Cristi au pus bucătăria de campanie la lucru pentru supe și apă de băut. Zumzăiau primusurile și mirosurile rafinate ale supelor la plic. Am mâncat câteva prune pentru digestie, înainte de slăninuța lui Nelu, adusă de Cristi. Ne-am felicitat pentru tură și le-am mulțumit lui Valentin și Marius pentru alegerea făcută.
A doua zi dimineață, pe la ora 8.00 nu era nici un strop de brumă sau rouă. Totul era uscat, inclusiv corturile. Soarele era sus când am început activitatea. Am mâncat o supă de tăiței, pregătită de Valentin cu zăpadă din stratul inferior, iar la desert plăcinte bune, bune, de la Cristi, urmate bineânțeles de spălatul pe dinți cu un măr românesc, dar nu Ionatan. Ne-m făcut bagajele și pornim spre Spinecătura Păpușii. Cornișe impresionante ! Coborâm fără colțari Spintecătura, iar dăm peste urme de urs, dar mai vechi și urcăm Păpușa fără colțari pe o zăpadă neînghețată. Vărful Păpușa (2391m) ne dezvăluie, Piatra Craiului, Bucegii, Făgărașul !
Coborâm pe bandă albastră, prin șaua Grădișteanu la cabana Cuca. Pierd banda albastră și ne trezim pe un vechi marcaj de creastă care ne mai trezește vigilența și ne testează abilitățile pe o pantă accentuată. Ajungem cu bine la cabană, ne spălăm la pârâu și pornim spre casă pe la ora 13.20.

photos.app.goo.gl/HrgHZNYWLnNpb7Rs9

2021.05.22, Bâlea Lac, Buteanu, Capra, Cab.Salvamont cota 2000, Tunel
Durată 7 ore, soare toată ziua (protecţie şi atenţie la arsuri ale pielii), sunt necesari colţari şi piolet, zăpadă bună cu excepţia crestei care coboară spre sud de pe vf.Capra către Monumentul alpiniştilor (moale şi instabilă) şi a fost ocolită.
photos.app.goo.gl/uRPAm7P3p7MaioZg6

2021.05.23, Gura Diham, Valea Adâncă, Valea Cerbului
Durată cca. 9 ore, cald şi soare toată ziua (atenţie la protecţia pielii şi arsuri). Pantă mare pe vale, sunt necesari colţari şi piolet, toate săritorile erau acoperite de zăpadă care era bună, mai ales în zonele umbrite şi uşor moale la suprafaţă în zonele cu soare (insolaţie puternică în strat superficial), mai ales spre capătul superior al văii unde straturile superficiale erau instabile.
photos.app.goo.gl/MZvn9f1FFfwKVwBS7