O statistică a celor mai înalte vârfuri din Carpații românești ne arată că sunt 13 vârfuri care depășesc altitudinea de 2500 m. Toate cele 13 vârfuri se găsesc în Carpații Meridionali fiind grupate (de la vest la est) astfel: două în Retezat (Peleaga – 2509 m și Păpușa – 2508 m), unul în Parâng (Parângul Mare – 2519 m) opt în Făgăraș (Negoiu – 2535 m, Lespezi  - 2517 m, Cornul Călțunului – 2505 m, Vânătoarea lui Buteanu - 2507 m, Viștea Mare – 2527 m, Moldoveanu – 2544 m, Dara – 2500 m, Hârtopu – 2506 m) și două în Bucegi (Bucura Dumbravă – 2503 m și Omu – 2507 m). Se mai spune că ar mai fi un al paisprezecelea punct în care altitudinea atinge pragul de 2500 m pe culmea Morarului din Bucegi, însă aspectul crestei în zona sa înaltă este mai curând unul plat iar un asemenea vârf nu apare marcat pe nici o hartă.

Propunerea pentru zona Trascău - Muntele Mare în mini-vacanţa de Rusalii a fost bine-venită în contextul atâtor coduri de avertizare care au colorat - neplăcut pentru drumeţiile la munte - mai toată primăvara. Locurile sunt pitoreşti şi chiar dacă nu excelează prin înălţimi mari au un farmec aparte aşa că revenim de fiecare cu încântare.

Colţii Trascăului

Pentru wk-ul combinat cu 1 iunie pare că prognoza meteo pentru zona de sud, mai puţin înaltă, este mai favorabilă aşa că ne hotărâm să pornim spre Herculane. Zona munţilor Cernei-Mehedinţi, chiar dacă nu foarte înaltă, oferă o bogăţie de trasee prin locuri pitoreşti.

Pini negri de Banat (Cheile Ţesnei)

La inițiativa colegului nostru de club Ilie Puiu cu susținerea Asociației Montane Carpați în perioada iulie - septembrie 2020 s-au desfășurat mai multe acțiuni de reabilitare a potecilor și de refacere a marcajelor turistice din culmea de legătură dintre Piatra Craiului și Făgărașul estic. Activitățile desfășurate fac parte dintr-o întreprindere mai largă vizând reabilitarea marcajelor de pe parcursul traseului turistic european E8 care urmează marcajul de bandă roșie al crestei principale a Carpaților românești de la intrarea în țară la Sighetul Marmației și până la ieșirea peste barajul de la Porțile de Fier.

Parcursul traseului turistic european E8 în Romania

Născut la data de 09.10.1935, Nicolae Anghelide a fost un mare iubitor al muntelui, un talentat fotograf și cățărător.

Parcurgerea acestei rute permite traversarea parțială a defileului Oltului și ajungerea la Brezoi - Voineasa fără a folosi șoseaua din defileu. Descriere traseu: Curtea de Argeș - Valea Danului - Șuici - Paltenu - Robaia - Călimănești - Mănăstirea Turnu - Golotreni - Brezoi.

Munţii Făgăraşului constituie cea mai mare unitate alpină din Carpaţii României şi se întind pe o distanţă aeriană de peste 70 km (I.Fratu, 1986). Parcurgerea crestei Făgăraşului într-un sens sau celălalt necesită 4-5 zile de efort intens şi vreme bună dar oferă satisfacţii deosebite prin frumuseţea şi măreţia peisajului alpin.

Lacul Călţun, munţii Făgăraşului

Luis Trenker (Alois Franz Trenker) a fost o figură importantă în lumea alpinismului în anii de glorie de la începutul sec. XX, anii marilor premiere din Alpi. S-a născut în 1892 în Urtijei, Tirol (St. Ulrich in Groden / Ortisei, acum în Tirolul de Sud, Italia).