O statistică a celor mai înalte vârfuri din Carpații românești ne arată că sunt 13 vârfuri care depășesc altitudinea de 2500 m. Toate cele 13 vârfuri se găsesc în Carpații Meridionali fiind grupate (de la vest la est) astfel: două în Retezat (Peleaga – 2509 m și Păpușa – 2508 m), unul în Parâng (Parângul Mare – 2519 m) opt în Făgăraș (Negoiu – 2535 m, Lespezi  - 2517 m, Cornul Călțunului – 2505 m, Vânătoarea lui Buteanu - 2507 m, Viștea Mare – 2527 m, Moldoveanu – 2544 m, Dara – 2500 m, Hârtopu – 2506 m) și două în Bucegi (Bucura Dumbravă – 2503 m și Omu – 2507 m). Se mai spune că ar mai fi un al paisprezecelea punct în care altitudinea atinge pragul de 2500 m pe culmea Morarului din Bucegi, însă aspectul crestei în zona sa înaltă este mai curând unul plat iar un asemenea vârf nu apare marcat pe nici o hartă.

Ladislau Karacsony s-a născut în Braşov la 21 ianuarie 1933. În copilărie a colindat împrejurimile Braşovului iar la 15 ani s-a înscris în asociaţia Spartac participând la excursii şi escalade. În 1953 a participat la primul campionat de căţărătură iar în anul următor, militar fiind, a fost legitimat la secţia de alpinism a asociaţiei C.C.A. (ulterior C.O.B. şi A.S.A. Braşov) unde a activat până în 1965. După aceea, o scurtă perioadă de timp, a fost înscris la secţia de alpinism a clubului Dinamo Braşov.

Constantin Conteș s-a născut în Bușteni la data de 10.10.1910. A lucrat ca muncitor la fabrica de hârtie din localitate dar s-a făcut remarcat prin interesul lui faţă de munte.

Triglavul, cel mai inalt munte din Slovenia (2864m), dă si numele parcului național din Alpii Iulieni. Parcul național sloven a fost fondat in 1924, cu aproximativ 10 ani înaintea fondării Parcului Național Retezat. Mai jos un link către pagina Parcului Național Triglav

Triglav National Park

Colonelul, pe numele lui adevărat Alexandru Stoenescu, a fost unul dintre primii oameni pe care i-am cunoscut atunci când am început să frecventez clubul alpin Floarea de Colt Bucureşti cu vreo 5 ani în urmă *. Potrivit de statură, cu un zâmbet prietenos şi ochi vii, stătea în primele rânduri la adunările de la sala din Biserica Amzei şi era întotdeauna gata să dea o mână de ajutor atunci când era nevoie. Odată ce te cunoştea, te întâmpina cu un tonic "Ce mai faci dragule?" A fost pilot militar pentru 27 de ani, de aici şi porecla. În anul 2006 a sărbătorit activ 60 de ani de drumeţie montană, un jubileu nu tocmai la îndemâna oricui, şi peste 80 de ani de viaţă. Aşa că m-am hotărât să-i pun câteva întrebări. Ar putea fi şi un început de istorie orală al clubului. Întrebările şi intervenţiile mele apar cu litere cursive.

Dâmboviţa ia naştere în perimetrul delimitat de extremitatea estică a crestei Făgăraşului (nord), zona centrală a Iezerului (sud) şi culmea care leagă aceste două masive muntoase, Brătila-Căţunu-Mezea-Oticu (vest). După ce se formează prin unirea pâraielor Boarcăşu, Oticu, Vladului şi primeşte mulţi alţi afluenţi din zonele menţionate, cursul ei - între timp, lacul de acumulare Pecineagu - este dirijat către sud-est de culmea Tămaşului şi mai departe către sud prin culoarul dintre Piatra Craiului şi zona estică a potcoavei Iezerului.