saptamina 1-7 octombrie 2018

Luna octombrie a debutat cu vreme frumoasa si relativ calda, si culorile incep sa isi faca prezenta in peisaj.
Asa ca nu stam in casa, desigur...
Simbata, fiind organizata si o excursie in zona Buzaului, nu am fost chiar atit de multi pe 3001, dar tot s-au adunat citiva! In afara de grupul mare cu plan de Malaiesti la 2 zile, au mai fost si alte citeva idei de ture de o zi - si voi incepe cu
Urcarea la creasta La Balaur- Bucsoiu Mare - drumul Deubel (la coborire)- Gura Diham, din care deja ne-a trimis un scurt raport foto Radu A:
Am pus pozele mele de ieri pe net:
kermit.go.ro/balaurbmare18.tar
kermit.go.ro/radu/balaurbmare18/index.htm

Nici Loredana nu a intirziat cu albumul ei, multumim!
Busteni, Balaur, Bucsoiu Mare, coborare pe Bucsoi, Busteni
Si ii dau cuvintul:
"Sa mergeti si voi intr-un grup mai maricel. Se plimba niste ursi pe aici", ne sfatuieste, grijuliu, un ospatar iesit sa respire o gura de soare in fata cabanei Gura Diham, uitandu-se la noi cum ne pregatim s-o luam spre padure.
"Macar cinci-sase!", adauga el dupa ce ii multumim.
"Cinci-sase ursi, sau cinci-sase sa fim noi?", intreb nelamurita.
"Ursi!", raspunde el binevoitor.
Sapte am fost, mai mult de cate un drumet/urs, sa nu se simta niciun mormaitor discriminat.

Cam asa a debutat drumetia noastra de sambata, cand, la propunerea lui Radu A. ne-am hotarat sa "valorificam" vremea frumoasa urcand pe Balaur si coborand pe Bucsoiu.
Zis si facut. Am pornit sapte persoane (dintre care trei urmau sa ramana la Malaiesti peste noapte) spre Balaur.
Se pare ca a fost putina ploaie in ultima vreme caci am reusit sa trecem apa si langa cabana Gura Diham si mai incolo, cand sa carmim spre Valea Morarului pe bustenii pusi deasupra apei. Apa micuta curgea linistit.
Vremea a fost insorita si frumoasa. Desi rece de cu dimineata - iarba era brumata bine - dupa ce am intrat pe urcus, am ramas mai toti la tricouri.
In sus, unde incepea stanca pe Balaur am vazut si urme de zapada, petice de pulbere fina prin locuri unde soarele o crutase.
Urcusul a fost unul fara probleme sau emotii, vremea fiind superba si fara vant. Am urcat chiar pe creasta si am ajuns fara nicio problema pe Varful Bucsoiu de unde am coborat (cei patru dintre noi care nu ramaneau la Malaiesti) tot pe vreme frumoasa si cu soare pana in Busteni.
Unde am prins trenul de 7.34 pentru a ajunge dupa o tura splendida inapoi la Bucuresti.
photos.app.goo.gl/HeCYXGk7QCLurPJa8

M-am bucurat sa ii revad printre altii si pe Cornel J si Mihaela, si am mers o parte din zi alaturi de grupul lor - eu aveam initial alt plan, si in final sa trec pe la Caminul Alpin, sa particip partial si la Intilnirea veteranilor organizata de Clubul Alpin Roman. Am mers pe traseul Busteni- str Fintinii - pe sub Kalinderu- varianta spre Cascada/ele 'Spumoasa'/e, apoi spre Urlatoare, de unde grupul urma sa continue spre Poiana Tapului si Sinaia. Ne-am despartit pe bifurcatia dintre poteca spre Urlatoare PR si Poteca Schiel TA, pe care am ales-o eu, iar la Urlatoare nu ne-am mai intilnit, pentru ca evident eu am vrut sa fac mii de poze tuturor cascadelor Urlatorii, si astfel probabil ca am ajuns mai tirziu la cascada 'clasica', grupul trecind mai devreme spre Poiana Tapului.
Albumul meu -cam dezlinat, cam multe poze, dar poate citeva vi se vor parea interesante:
photos.app.goo.gl/5HDfto9pF7XTBbF69

Iata si intreaga tura a grupului, 'povestita' de Ion H:
photos.app.goo.gl/bNYW4stP4wvXbnki7

Incep sa vina albumele din excursia 'rupestra' initiata de Diana in zona Buzaului, prima care a trimis un album este
Svetlana:
photos.app.goo.gl/qWBMQEqwEQeAiwmQ8

urmatorul raport foto soseste de la Rodica R:
flic.kr/s/aHsmjQGVMs

De la Emil avem urmatorul mesaj:
Clubul Floare de Colt, la Vestigiile Rupestre din Muntii Buzaului, din aceasta sambata (6 octombrie).

La excursie au participat 70 de drumeti (55 cu autocarul, restul cu microbuzul si masinile mici).

Traseul a fost pe ruta: Sat Alunis-Biserica Rupestra Alunis-Satul Paltinu (acum parasit)-Mormantul Tiganului-Muchia Sapaturilor-Piatra Ingaurita-Valea Priseaca-Ruinele bisericutei Sf. Gheorghe-Poiana Cozianca-Pestera lui Dionisie Torcatorul-Bisericuta lui Iosif-Poiana Cozianca-sat Alunis.

Ii multumim ghidului Cezar Buterez pentru informatiile pe care ni le-a impartasit despre aceste locuri frumoase.

Pozele, plus cateva comentarii, se pot vedea in GooglePhoto:
photos.app.goo.gl/94RLeY8vNCKRVjMD8
Excursia de sambata a fost mediatizata de postul Radio Romania Actualitati, prin corespondentul Cristina Moise:
www.youtube.com/watch?v=NV208gPYEr4&feature=share

Cred ca pot spune ca aceste doua zile (6 si 7 octombrie 2018) au fost cele mai frumoase (meteorologic) din anul 2018. Multumim prietenului nostru Mitica din Ploiesti care a avut initiativa acestei ture de doua zile!
Sambata, in tren, luam in calcul posibilele trasee catre cabana Malaiesti unde vom innopta. O parte din noi formam o echipa cu alti cativa care sunt la o tura de o zi. Urcam pe superba creasta a Balaurului. Nici un pic de vant, soare, o desfatare! Ne odihnim putin si luam o pauza de masa pe Bucsoiul Mare apoi ne indreptam spre Brana Caprei si la intrare in brana ne intalnim cu o parte din grupul nostru cu care ne vom reintalni la cabana (Mitica, Mariana, Marian). Si pe Brana suntem incantati de vremea buna si de frumusetea traseului. Parca am vrea sa lungim traseul sa mai prelungim aceste momente. Spre seara coboram la cabana si ne reunim cu restul grupului nostru de 14 persoane.
A doua zi suntem iarasi mai multe echipe si incercam fiecare sa alegem cate un traseu pt. a ajunge in timp util si la tren. Cu echipa mea urcam Hornul Malaiestilor si in scurt timp suntem in creasta. Ne ramane destul timp asa ca zabovim pt. a face fotografii si pt. a admira frumoasa Vale Gaura. Atentie alpinistilor mai putin experimentati! Sunt si cateva saritori dotate cu lanturi. La intrarea in padure marim pasul, facem si o pauza de masa si de langa zona Zanoaga gasim un taxi care ne duce pana in Predeal. Ajungem cu 50 de minute inainte de trenul de 17:10.
Inca o data vreau sa-i multumesc lui Mitica pt. ca s-a ocupat de rezervarea locurilor la cabana, ne-a sunat si ne-a invitat in aceasta tura! Au fost doua zile superbe!
Iata si albumele mele:

photos.app.goo.gl/THbJRYZneaB9ysuJA

photos.app.goo.gl/CAWLN6Lf8wFsHsVL8

Simbata 06.09.2018 Excursie organizata cu autocarul de catre Diana la Chiliile Rupestre di zona Buzaului.

Pentru prima data am ajuns la Chiliile Rupestre din zona Buzaului in anul 1987, gratie neobositului Vasile Ciobanita , fostul sef al Clubului, care avea darul de a mobiliza un numar mare de pasionati ai drumetiilor . Alaturi de el, si-a adus aportul la organizare si d. Petrica Dumitrescu (salariat al Ministerului Agriculturii Bucuresti) care a avut posibilitatea prin colaboratorii din provincie sa rezolve cazarea (in cazul chiliilor la casa de oaspeti a CAP-ului din Fisici )si cu transportul (mai neconventional cu autobuze vechi sau camioane de transportat animale, ale CAp-urilor locale). La acea vreme punguta de seminte de lucerna dusa de d. Petrica localnicilor colaboratori, era mai valoroasa decit tot aurul.
In anul 1987 nu exista marcaj si ghid ne-a fost d. Mindricel- profesor de L.Romana din zona, dinsul fiind un pasionat al zonei si al Chiliilor Rupestre; ne-a impresionat de la inceput cu amabilitatea, eruditia si rabdarea de a merge cu echipa noastra numeroasa la toate obiectivele, despre care stia o multime de informatii.
Am revenit in zona in anul 2002 cu masina lui George Vizitiu, impreuna cu Geta Iftode si Doina D. La intoarcerea catre casa , la Boziorul, ne-am bucurat de ospitalitatea fam. Mindricel, cu care Geta I. pastrase legatura.
Anul urmator, in 2003, am fost din nou la Chiliile Rupestre cu masina lui Marian(fost coleg de-al Tinei M.) impreuna cu Tina,Corina ( nepoata Mioarei C.) si actuala sotie a lui Marian, dormind la o localnica din Fisici. Din pacate nu am mai regasit poteca catre lacul Hinsaru caci varianta catre el era defrisata destul de mult si nu am mai gasit marcajul (la acea vreme zona era marcata catre chilii). M-a bucurat nespus de mult organizarea de catre Diana a excursiei de o zi in zona Chiliilor pentru a revedea chiliile. Din pacate o zi si cu un grup mare, este insuficienta pentru a ajunge la toate obiectivele. Felicitari Dianei pentru organizare, a fost o excursie reusita si o vreme insorita pe masura ! Am adaugat si citeva poze din anii trecuti cu obiective ramase in viitor de vizitat.

photos.app.goo.gl/XnHV1EdT2NcRbE7L6

Mihaela I raporteaza
6 octombrie
Moeciu de Sus. Șaua Strunga. Poiana Guțanul.
photos.app.goo.gl/zKGsfiQPhaacFJBZ6

Amintiri dintr-o toamna blândă care ne-a îndemnat la un wk prelungit în munţii Făgăraşului la început de octombrie. În prima zi am mers domol de la Bâlea la Călţun urcând matematic peste vf. Lăiţa, de cele mai multe ori neglijat când te grăbeşti pe traseul de creastă (care ocoleşte vârful pe faţa estică). La Călţun am constatat că refugiul vechi (Toma Boerescu) a fost demontat. Mai rămăseseră masa şi băncile şi baza de piatră (într-un timp se auzea că se va amenaja o platformă pt elicopter). Restul, doar în poze şi amintiri... Seara, încet-încet, s-a strâns multă lume la refugiu, cca 14 oameni. Senin, plin de stele.


A doua zi toată lumea s-a grăbit la un clasic dus-întors pe Negoiu. Noi am plecat spre strunga Ciobanului. Faţa estică a cetăţii de piatră a Negoiului este întotdeauna o încântare. După strungă am ieşit către şaua Cleopatrei (după pozele de rigoare la Acul Cleopatrei). Mai departe, fiind devreme să urcăm direct pe Negoiu, am parcurs custura Sărăţii spre vf. Şerbota (relaxaţi de data asta, nu sub ameninţarea ploii ca-n august). Ne-am întors pe varianta ocolitoare via izvoarele Negoiului, iar şaua Cleopatrei şi-am ajuns târziu dup-amiază pe Negoiu când majoritatea turiştilor erau de mult plecaţi. O zi liniştită de toamnă cu soare şi cer albastru fără pic de nori.


Faţă de aglomeraţia din noaptea precedentă am fost doar eu cu Moniq în refugiu. Dimineaţa la fel de senină, fără fir de nor. Am coborât şi-apoi traversat către căldarea Paltinu pe drumul lui Grigore (cruce albastră). Din păcate afinele erau pe trecute. Am intersectat pt puţin timp punctul albastru şi continuat pe poteca noastră până în partea cealaltă, apoi direct pe culme până pe Lepşiţa-Paltinu ca să profităm cât mai mult de soarele de toamnă şi perspectiva unică a crestelor Făgăraşului din locuri mai puţin umblate.


Mai multe imagini aici: photos.app.goo.gl/dGNTF3p6cg1ppcNM7

Track GPS cu cele 3 zile combinate aici: www.alltrails.com/explore/recording/circ...altun-serbota-negoiu Track-ul GPS se poate folosi doar pe propria răspundere!