Folosim fişiere cookie pentru a vă oferi cea mai bună experiență de navigare pe site.
Citeşte Politica cookie, Termeni şi condiţii, Politica de confidenţialitate.

Prima pagina de Cronica dupa starea de Urgenta/' de alerta' :)

acum 1 săptămână 3 zile - acum 1 săptămână 2 zile #3895 de angela
Dupa 2 luni de 'izolare', am iesit din starea de urgenta cu coronavirus, si am trecut la starea de alerta. Asa ca incepem cit se poate sa facem din nou miscare in aer liber... si revine si Cronica.

In deschidere, Iura vine cu o tura de bicicleta:
Ne-am întors, suntem din nou pe poteci, chiar dacă cu declarația pe propria răspundere în buzunar. Am început cu o tura lejeră de bicicletă care a inclus o inspecție pe la bălțile din pădurea Cernica (mult diminuate din cauza secetei) urmată de o pedalare peste câmpuri inflorite pâna la romanticele ruine ale bisericii sf. Nicolae Pițigaia, cu întoarcere pe cheiul Dâmboviței de la Bălăceanca ( în total 52 km). Am ales traseul sa fie cât mai mult prin natură, în primul rând prin cea mai interesantă parte a pădurii Cernica (cea cu lacurile) iar apoi, de la Tânganu, pe drumuri de pământ printre câmpuri de rapiță (pe alocuri încă înflorită, și plină de maci) până la biserica părăsită din Pițigaia. Biserica, monument istoric aflat in ruină, are o locație cu totul deosebită pe un promontoriu abrupt al falezei Dâmboviței, strașnic loc de pozat apusuri pentru cine poate rămâne acolo până seara. Întoarcerea am făcut-o pe malul Dâmboviței, la început pe malul drept pe drum de pământ, apoi pe cel stâng, pe asfalt. Drumul de pământ se poate evita alegând șoseaua Bălăceanca - Glina. În zona Pițigaia au rămas de vizitat lacurile Tătaru și Podul Pitarului, o tură mai lungă dar cu foarte multă natură, pentru care voi reveni.
photos.app.goo.gl/jjmJvE57GjGzABqh9

Au mai iesit si altii cu biciclete, cum am fost si eu cu Silvia in 'zona metropolitana'... pe cimpii ilfovene si pe Arges, cu final apoteotic cu prima mea pana pe 2020, pe care am descoperit-o din fericire abia a doua zi dimineata. Poze am putine de data asta, poate vine Silvia cu mai mult:
photos.app.goo.gl/ahY4BANcz4vLrjaG9

Duminica am mers (drumetie) la Vlad Tepes, sa cautam stinjenei de balta si poate urmele bujorilor - ne-am cam asteptat sa fie pe terminate :( Tot cu declaratie, cu Silvia si Monica.
photos.app.goo.gl/NxYTveTPJ2Xgfeqj7

La deschiderea turelor montane, raportorul fruntas este... Loredana:
Puțina lume în tren sâmbăta, la debutul primului weekend în care s-a dat, oficial, liber la drumetii. Putinii care am fost ne-am împărțit în grupuri mici și ne-am ales trasee, după inima și putinte.
Eu, Oana și Andrei am optat pentru o
urcare pe Schiel, cu coborare pe Piatra Arsă.
Am pornit pe traseu pe vreme insorita însă, în zare, claile erau imbracate în nori. Puțina lume pe drum, pana la intrarea pe cărare. Noi, un grup format din Vali, Lia și o tanara (distantati social intre noi :-)) și putini tineri cu care ne-am intersectat fugitiv.
Traseul schimbat fata de cum îl știam. Ravagiile făcute de furtuna cum peste 2 luni au dus la devierea primei părți din el. De remarcat însă ca se facuse curat, ca să mă exprim așa, adică poteca fusese degajata de trunchiurile cazute, Mă rog, se taiasera bucăți din ele, caci copacii continua sa zaca stânga dreapta.
Drumul a fost bun, doar un petic de zăpada care nu punea problema, vremea plăcută, calduroasa dar nu exagerat, soarele ba pe cer, ba în nori, așa ca am urcat relativ bine. Înainte de ultima porțiune din traseu (cea în care se intra în porțiunea de jnepeni), eu și Oana am făcut dreapta spre platou, în timp ce cel de al doilea grup a continuat traseul spre cantonul Jepi.
Pe platou am avut parte de peisaje superbe, liniște și flori. Dar nu numai, am găsit și limbi de zăpada încă netopita. Nu e de mirare, caci era destul de frig. După vreun sfert de ora de mers am simțit nevoia sa îmi pun un polar subtire. Ajunse la Babele, ne-a pus și mănuși iar eu am tras și geaca pe mine, atât era de frig. Iar vântul batea puternic. Așa ca am avut o pauza de masa scurta acolo, după care am pornit spre Piciorul Pietrei Arse.
Ne-am intersectat cu ceva lume pe platou, preponderent oameni veniți cu mașinile la Piatra Arsă și porniți la plimbarica spre Babele. Mult mai puțini însă ca de obicei.
Odată intrați pe Piciorul Pietrei arse, ne-am pomenit mergând singure, eu și Oana, liberalmente prin nori. Din vai s-au ridicat nori umezi și reci, invaluind drumul. Am tinut-o o vreme așa, dar nu ne-a părut rău. După ce ceturile s-au dus, aerul a rămas atât de inmiresmat și proaspăt ca era un balsam pentru plămâni. Soarele se vedea în zare, trasand desene de lumina pe Baiului, concertul pasarilor invesela pădurea, așa ca drumul a fost splendid.
Am ajuns la gara cu vreo 10 minute înainte de tren. Surpriza, gara din Sinaia aproape pustie.
Una peste alta, prima drumetie din starea de alerta, grozava.

photos.app.goo.gl/JMT71hocnzbPKHwA6

Svetlana a fost in Baiului:
Tufa - Piciorul Ciinelui

photos.app.goo.gl/TyvS86XaKmmkXu7b9
Au inflorit narcisele... dar apar deja si stinele!

De la Mihai R avem tot raport de biciclit:
Am fost două persoane, eu și Marian C. Am pornit într-o plimbare plăcută din Parcul Mihai 1 spre Pădurea Băneasa via cartierul neterminat din spatele Complexului Comercial Băneasa care s-a transformat într-un rai al vehiculelor pe două roți, accesul mașinilor fiind blocat - drumuri asfaltate libere. Am văzut câțiva cicliști care se antrenau cu bike-uri speciale pentru contratimp. Spre ora trei au apărut și doi motocicliști. Plin de tufișuri de măceși înfloriți.
Pădurea ne-a primit răcoroasă, cu mai multă liniște în orele dimineții. Spre ora prânzului deja era destul de multă lume ieșită la plimbare. Natură, alt aer și liniște (fără muzică, etc.).
Tura s-a încheiat tot în Parcul Mihai 1 unde apăruseră mulți alergători pe turul de lac.

Să auzim de bine!

photos.app.goo.gl/N7TZa9DSKAuqdRwN6

Si Artemiza a ajuns pe munte. Albumul ei: Zece ore în natură fără mască pe figura!
Doua luni montaniarzii au postat fotografii din capitolul amintiri. Pe 16 mai 2020 cu declarația pe propria răspundere în buzunar am ieșit pe poteci de munte. Așadar cu trenul 3001 am ajuns în Sinaia la ora 8,40, am urmat traseul M-rea Sinaia - Castelul Peleș - Stana Regala având ca scop :Vf. Furnica ( 2103 m alt). Fără a fi spectaculos în sine, acest vârf ne-a oferit celor prezenți o panorama ce se cere admirată pe îndelete. Au fost flori de toate culorile dar și unele petece de zăpadă. Am respirat timp de zece ore aerul curat de altitudine totalizând 21 de km.
photos.app.goo.gl/pVWjbza8YYViRrGN8

De la Bogdan avem un album de Bucegi 'ialomitean' :) :
saua Batrana- saua Strunga -Moeciu de sus
photos.app.goo.gl/FzQJZqQdh5Xjd5uYA

Uite ca si Mihai si Claudia au fost pe munte cu prima ocazie ivita! raportul lor vine din Leaota:
Pe varful Cioara ( Leoata ) din Dragoslavele un circuit pe drumuri forestiere si partial pe marcajul cruce rosie la coborare.
photos.app.goo.gl/yDcJAYc2rWrbScr1A


... va urma ...

Vă rugăm Autentificare sau Crează un cont să participaţi la discuţie.

acum 1 săptămână 31 minute #3897 de Ilinca
Mai adaug cateva poze din excursia la saua Batrana. Vremea a fost mult mai buna decat ne asteptam, destul de mult soare pana in pranz si la sfarsitul excursiei. Am mers incet, am savurat fiecare clipa, nu se dadea nimeni dus din ultima poiana cu soare. Lume putina, ne-am intalnit cu cateva persoane la urcare.

photos.app.goo.gl/8DqmdJW5pEUwn7NE9

Vă rugăm Autentificare sau Crează un cont să participaţi la discuţie.

acum 6 zile 16 ore #3898 de hoinar
După două luni de aşteptare ne-am propus să profităm de primul weekend de libertate cu o plimbare la munte, în Bucegi. Pornim devreme într-o formulă regulamentară de 3... Moniq, Tudor şi Marius. La Gura Diham privim cu plăcere către Coştila care tronează masiv deasupra pădurii înverzite. Răcoare plăcută în pădure, ceva ceaţă pe deasupra dar în Poiana cu Urzici Acele Morarului ne întâmpină profilate pe un cer albastru. Văile din abruptul Morarului sunt desenate de linii întrerupte de zăpadă. Flori de sezon, verdeaţă, chiar câteva ramuri înflorite de liliac sălbatic. De-abia acum ne dăm seama cât ne-au lipsit în ultimele săptămâni. La intrarea în canionul de pe valea Morarului ne echipăm cu colţarii. Zăpada este (aproape) continuă până sus. Soarele arde plăcut, chiar prea tare când nu se interpune niciun nor. Din căldarea a doua ne abatem spre dreapta, pe firul secundar al Morarului... în amintirea lui Mugurel... Zăpada adunată peste iarnă în vâlcel este până la nivelul plăcii de pe perete. De jos am văzut că sus, pe vâlcel, este o săritoare descoperită aşa că urcăm pe varianta din stânga unde zăpada este continuă până sus, în Curmătura Bucşoiului. Cele două luni de pauză îşi spun cuvântul; panta finală, nu f. lungă dar susţinută, pare că nu se mai termină... aşa că sus o pauză la soare şi puţin somn sunt bine-venite. Coborâm pe Creasta Balaurului unde nu mai e nici urmă de zăpadă. De la Ţimbal în jos, pe ultima porţiune de pădure poteca e f. deteriorată de mulţi copaci căzuţi. Revenim la Gura Diham pe acelaşi drum, via cantonul Colţii Morarului după aproape 10 ore (inclusiv pauzele), destul pentru prima zi...

photos.app.goo.gl/RYABZihTy1MaK1LW6


Atenţie: traseul include zone alpine potenţial periculoase şi nu e recomandat începătorilor.

Vă rugăm Autentificare sau Crează un cont să participaţi la discuţie.

  • Nepermis: pentru a crea subiect nou.
  • Nepermis: pentru a răspunde.
  • Nepermis: pentru a adăuga atașamente.
  • Nepermis: să-ți editeze mesajele.

Recente

Biblioteca

Biblioteca Floarea de Colţ vă propune o colecţie de materiale informative având ca temă centrală muntele, natura, aventura, călătoriile, fotografia, etc. Adunate prin bunăvoinţa donatorilor cărţile sunt la dispoziţia membrilor clubului pentru a fi lecturate.

Cronica săptămânală

Amănunte despre turele săptămânale şi albumele foto aferente, activităti recente ale clubului consemnate în forum.

© 2020 Asociația Club Alpin Floarea de Colț București

CUI 36110772
RO64BTRLRONCRT0345072901, Banca Transilvania, Sucursala Victoria