Saptamina 18-24 mai 2020

Al doiles sfirsit de saptamina de 'relaxare' cu posibilitatea de a merge in drumetii...

Unii au ales mersul prin paduri/natura, altii au ales muntele sau bicicleta.
Acest sfirsit de saptamina a fost in mod clar cel de 'narcise' pe maxim in Valea Rea/ Plaiul cu Coprine.

Dar au fost si alte destinatii.
Un prim raport vine de la Loredana, ca de obicei...
Traseul: Busteni, Jepii Mici, Monumentul Eroilor, Babele, Schiel, Busteni
Sambata, fiind a doua tura de la iesirea din starea de urgenta, m-am gandit sa abordez ceva un pic mai grelut decat Schiel-ul, facut data trecuta, dar nici prea greu, sa nu fortez nota dupa asa o pauza lunga de munte.
Asa ca am optat pentru o urcare pe Jepii Micii.
Am ajuns la poalele traseului undeva pe la un 8.37, pe soare, cer albastru, dar frig. Cel putin mie una mi-a fost rece iar termometrul masinii indica 4 grade cand am coborat.
M-am incalzit insa repede la urcare, pe potecile insorite, marginite de copaci verzi.
Ucursul a fost bun, fara obstacole/copaci cazuri, poteca umeda doar pe alocuri iar petice de zapada extrem de putine, si nu pe traseu. Ma rog, era o limba lata de zapada pe portiunea verticala de lanturi de dupa cascada, dar se putea urca usor prin dreapta ei.
Relativ multe grupuri pe traseu, in genere tineri, dar nu aglomerat.
De la Cabana Caraiman, unde am ajuns in mai putin de trei ore am portnit, dupa o scurta pauza de masa, spre Monumentul Eroilor.
Frig daca stateai pe loc, cald daca urcai repede.
Cand am ajuns in dreptul pereteul stancos de pe brana, de sus au inceput sa casa bucati de gheata. Se desprindeau de pe stanci. Din fericire ajungau jos in bucatele mici, sparte de ciocnirile cu pietrele, si nu puneau pericol.
De la cruce am carmit spre Babele iar de ce urcam de ce se face mai frig. Cand am trecut de Varful Caraiman si am continuat spre Babele, a fost nevoie sa imi pun maneca lunga si manusi. Si tot mi-a fost rece, adica un polar, o geaca ar fi mers.
Lume destul de multa pe portiunea aceea, limbi de zapada deloc greu de traversat, cam asa a aratat peisajul.
De la Babele am taiat platoul spre Schiel, mergand pe scurtatura cunoscuta de floristi, poteca mieilor cred ca ii spune, nu bag mana in foc .
Si s-a facut iar cald si a fost soare bine cer albastru si frumos,.
Am coborat pe un Schiel insorit si verde, presarat cu flori, intersectandu-ma cu putina lume.
Poteca a fost buna, mai putin in ultima parte, pe portiunea comuna cu drumul spre Urlatoarea, unde erau portiuni cu noroi pe care se aluneca zdravan. Dar n-a fost de netrecut sau speriat.
Una peste alta, o tura zdravana si frumoasa.
si linkul
photos.app.goo.gl/Vt5N8U6RKbvXzze48


Si Mihai R este prezent in Cronica noastra:
Multi turisti pe Ciucas astazi.
Am fost doua masini cu doua grupuri, unul de trei si unul de doua persoane.
Destul de rece in jurul orei 10:30 cand am ajuns la Muntele Rosu. Urcam spre punctul "La Rascruce". Bate vantul, dar nu foarte tare. Mergem pe Vf. Gropsoarele si pentru ca vremea este foarte buna vrem sa parcurgem Creasta Zaganului. Trecem de Poarta de Arama si mai mergem inca putin pana putem vedea de sus Saua Stanii (sfarsitul crestei). Ne intoarcem si ne indreptam spre Saua Chirusca unde gasim o tufa de Rododendron inflorita pe care toata lumea o fotografiaza. Facem o scurta pauza de masa si de plaja si pornim spre Cab. Ciucas. Dupa amiaza vantul s-a oprit, vremea este nemaipomenita. Eu si Marian C mergem si pe Vf. Ciucas. Multe grupuri coboara. Prindem varful cu liniste, intr-un soare caldut de ora 17:00. O scurta pauza si pornim spre masina, spre Muntele Rosu. A fost o zi de drumetie foarte frumoasa, o zi plina de obiective din Ciucas!
Pe data viitoare!
photos.app.goo.gl/Vck7VVVfD3R1tQTy7

Svetlana a fost impreuna cu Gemenele noastre Hary si Isa, pe Piciorul Pietrei Arse:
photos.app.goo.gl/7HNtmPARyj9T3ht17

Liana P raporteaza tot din tura de platou, cota 2000:
photos.app.goo.gl/ei7CtsZ5tYdWiuHt7

Am ajuns si eu, impreuna cu Cornelia si Silvia pe Valea Rea- la narcise. Am urcat (greu) prin Plaiul cu Coprine spre Piciorul Cumpatului, apoi in Creasta principala, Vf Baiu Mare, spre sud, Draganu, vf si stina, ca la final sa revenim tot prin Valea Rea, dupa un traseu foarte lung si destul de obositor dupa atita pauza. Pe poteca de la stina spre vale am gasit citiva copaci cazuti care speram sa fie taiati in timp si drumul eliberat. Vremea a fost perfecta, cam rece si cu ceva vint. Lume a fost multa, dar asa e pe Valea Rea la vremea asta. Multe grupuri, familii, grupulete... citeva si de la Brasov, unii erau din Sf. Gheorghe. Din fericire loc e destul si lumea s-a 'insirat' cu distantiere suficienta.
photos.app.goo.gl/NASkBJDeyvEibx947

Artemiza are si ea un album cu Parfumul narciselor
photos.app.goo.gl/q4JJXNep1xTnHBM57

George L a revenit si el la munte si la raportat:
photos.app.goo.gl/cqPqqXxv4roAHnxL7
Bușteni _ Valea Jepilor _ Cascada Caraiman _ Portita Caraiman _Cabana Caraiman _ Poteca Urlatoarelor _Bușteni Sâmbăta 23 Mai 2020, după o pauza pe munte mai lunga de 2 luni, cobor din R3001 la Bușteni. Scumpul și dragul nostru Mitică Lepadatu propune sa mergem la Portița Caraiman. Acum 2 ani am mai fost la Portiță. Formam grupuri de 2-3 montaniarzi și pornim pe traseu, păstrând distanta de siguranta între noi. Urcam pe Valea Jepilor pana la Cascada Caraiman, care în aceasta perioada este spectaculoasă, peste o luna- doua devine Cascada Fantomă. După o pauza scurta în fata cascadei, pornim pe Brana Portitei. Pe traseu erau 3-4 grupuri gălăgioase, care au stricat liniștea din aceasta zona sălbatică. Cu toate acestea doua capre alergau zburdalnice la vale, provocând căderea câtorva bolovani. După o pauza mica și priveliște spectaculoasă de la Portita, hotărâm sa mergem spre Platoul Bucegi. Trecem pe la Cabana Caraiman și continuam pe Drumul Cailor spre Schel. Pe platou este frumos: soare, vântul sufla usor, surprinzător erau doar câteva grupuri de turiști.. Coborâm pe Poteca Urlatoarelor. Unii trec pe la Cascada Urlatoare și ajung la tren în Poiana Țapului, eu și Petre coborâm în Busteni și ajungem la gara cu 15 min înainte de sosirea trenului. Una peste alta, prima mea drumeție după o pauza îndelungată a fost grozava. Am respirat aerul curat de munte, am admirat florile de toate culorile, peisajele încântătoare și m-am reantalnim cu prietenii mei dragi de la Floare de Colt. Multa sănătate tuturor (Membri și Simpatizanți ai Clubului Alpin Floare de Colt) sa putem merge pe cât mai multe trasee montane.

Duminica se anuntase si o tura de biciclete, la initiativa lui Horia, dar in echipa de 3, cu Ilinca si Silvia ne-am dat intilnire la intrarea dinspre statia de metrou Cringasi a parcului omonim, si am facut o plimbare destul de lunga pe Lacul Morii si Dimbovita spre Chiajna si inapoi. Surpriza zilei a fost ca ne-am intilnit cu Sensei care se plimba singur pe coronamentul lacului, iar mai tirziu si cu Rodica G... pe linga canalul Dimbovita-Arges. 24.5km au fost drumul meu de apropiere si intoarcere pina/de la locul de intilnire. Toata tura a fost de 48.2km, ceea ce inseamna ca plimbarea noastra - pentru fete, care au venit cu metroul, tura completa, este estimata la aproapre 24km.
photos.app.goo.gl/XPK17iC58dR9EQPb8

Tot de bicicleta, dar de marti, am si un scurt raport cu o tura pe Arges/delta Argesului, impreuna cu Horia:
photos.app.goo.gl/zjaY83ex78ppBrkPA

Emil are si el ceva inedit de raportat:
tura din acest weekend de la Herghelia ”7 Cai” din Nămăiești (jud. Argeș).
photos.app.goo.gl/o6vfgo9r2HhYXaE4A

... va urma...

Cateva poze tot din lumea narciselor. Am urcat pe Tufa, apoi am parasit creasta pe o poteca curba de nivel ca sa ajungem la narcisele de sus, am urcat apoi in creasta spre Baiul Mare si ne-am intors prin Valea Rea, trecand la apus chiar prin mijlocul florilor.

photos.app.goo.gl/PFFe6CJsPTgVzsJ48