saptamina 10-16 ianuarie 2022

Incet-incet creste ziua si in curind vom putea lungi turele pentru ca ziua lumina ne devine favorabila, chiar daca ne asteptam la gerul tipic sezonului, care trebuie sa vina si el cindva!

Am avut parte de vinturi 'codate', dar incercam sa ne adaptam turele astfel incit sa ne 'strecuram' cit se poate prin neplacerile iernii - sa profitam la maxim de soare si de iesirile noastre in natura.

Aceasta a fost si cauza alegerii de catre noi a unei 'plimbarici', pina la urma destul de obositoare totusi prin
Dealurile Brezei, in echipa de 7 fete, cu soare , in 5h30 min, circa 14 km. Pentru zona Brezei, este suficient de obicei sa alegi R care vine din Basarab, asa ca si cei care doresc sa doarma mai mult pot ajunge fara probleme.
Traseul urmat:
Gura Beliei - Carunta - Poiana Lazului - La pietris - Poarta Brezei - DF peste Lazu - Drumul Talii pina la intrarea in Plaiu- culmea spre Surdesti (acolo unde data trecuta faceau lucrari s-a instalat o antena- deasupra satului Ocina). Din Surdesti am luat maxi-taxi pina in Breaza de Sus, si taxi pina la gara, ca era cam tirziu/la limita pentru mers pe jos (ca sa nu pierdem trenul la 16.25). La multi ani, Gabi!!!
photos.app.goo.gl/CTXJbGDtPGvGLyHj8

Artemiza a fost la Predeal:
Circuit montan in M-tii Predealului : 15-01-22
Iata un week-end amenintat de vant puternic , iar trenul R. 6,20 din nou plin de montaniarzi ! Inca de la primele ore , apar tot felul de propuneri de drumetii , unele destul de indraznete ! Am coborat in Predeal si am ales un itinerar foarte usor de parcurs prin padurea de amestec ( fag si molid ) , marcaj "cruce albastra " peste Culmea Fitifoiu din Muntii Predealului . Poteca merge in general , pe linia de culme ; depasim un varf coborand intr-o sa mai larga ,ocolim prin stanga un al doilea varf si apoi ne indreptam catre cel mai proeminent varf al Fitifoiului (1288 m. alt. ). Promisesem celor 12 coechipieri ca in drumetia de astazi vom ocoli "vantul " ! Asadar imediat sub acest varf (1288 m. alt. ) spre est , am intalnit un molid cu indicatorul "spre cabana Trei Brazi " ,marcaj tot cu cruce albastra ( 1/2 ora ) .E adevarat ca noi am facut primele urme prin zapada din padure , admirand din loc in loc ceva luminis spre Piatra Craiului .Prin telefoane primeam mereu atentionare de vant . Nu l-am simtit de loc pe traseul nostru , doar ca privind inaltimile copacilor se auzeau crengile trosnind si eram atenti sa nu cada peste noi ! Am ajuns cu bine in soseaua Predeal - Trei Brazi, apoi Poiana Secuilor -popas .Nici aici n-a fost vant . Dupa popasul placut la cabana am coborat prin padure spre est-sud- est, iar spre final am taiat perpendicular un drum forestier si am coborat pe langa complexul hotelier din Timisul de Sus pana in sos. nationala Brasov -Predeal . De aici de la pensiunea Cotul Donului , din nou prin padure ( 4 km. )pana la gara din Predeal . Ne-am bucurat impreuna in cei 15 km parcursi , de un altfel de peisaj de iarna , dar de o padure cu aer puternic ozonat !
photos.app.goo.gl/2sZjFnSrP4H52EMA6

Simbata, Horia a organizat o tura cu bicicletele la Balteni, profitind de ziua frumoasa si insorita si in zona Bucurestiului.

Vali C raporteaza din Postavaru: 15 ianuarie, Valea Draga
Cum nu am mai fost vreodata in Postavaru partea de sus am urmat propunerea lui Eugen Radulescu de pe "ture FDC"si am mers pe Valea Draga sambata asta.
Am fost trei insi: eu, ER si Mihai Drosu .
Am coborat in Timisul de Jos si dupa aprox 1 km de mers in sens invers (spre Predeal) trecand de iesirea traseului de cobarare de pe Lamba am intrat pe dunga albastra.
Traseu frumos mai ales acum iarna, care porneste abrupt si aminteste intrucatva de Jepii Mici , fara insa a avea pericol de avalansa.
Traseul urca sustinut prin padure pana sus la telecabina de la postavaru, pe poteca intarita de frig si uneori usor alunecoasa.
Zapada a inceput sa apara cam de pe la 1400m, sus la telecabina era de aproximativ 30 cm.
Vant aproape deloc in ciuda avertizarilor meteo. Numai sus pe "platou" au fost cateva rafale care insa nu au impiedicat functionarea telecabinei.
Schiori, partii destul de aglomerate in ciuda cetii.
De la iesirea in cresta (imediat sub varful Postavaru) am urmat pe langa cladirea telecabinei un drum acoperit de zapada, am coborat apoi prin dreapta lacului artificial amenajat si ne-am inscris pe traseul cruce albastra pe la iesirea caruia trecusem de dimineata (ora 10.00)
La coborare am pus o mica portiune coltarii din cauza pantei mari si pentru confort. Practic sunt suficiente crampoanele metalice atat de populare la club.
Din pacate am pierdut trenul de ora 17, asa ca l-am luat pe cel de ora 19.
Puteam sa fi mers un pic mai sustinut, dar faptul ca am cautat marcajele (nu cunosteam drumul) si ne-am incurcat un pic pe creasta ne-a incetinit.

Poze la link-ul de mai jos.
drive.google.com/drive/folders/10Az1XTzA...kOj4QCjo?usp=sharing

Marian C ne-a trimis albumul: 2022.01.16, Padina Hotarului, Vf.Turnu, V.Crăpăturii
Durată cca. 9 ore jumătate, soare toată ziua, fără vânt, temperaturi de la cca.-9gr.C (ora 9:30 la intrare în traseu la 900 m.alt.) până la cca.+4 gr.C (ora 14:30 pe vf.Turnu), stratul de zăpadă a apărut pe la cca.1550 m.alt. Marcaje turistice: BA, CA, PR, BG, BA. S-au folosit colţari, piolet, cască şi ham, un anou de 120 cm., o semicoardă de 30 m., câteva carabiniere/ reverso pentru rapel (condimentele turei) pe coborârea din zonele stâncoase mai abrupte, pe marcaj PR. Se recomandă închiderea traseului pe lumină (deşi a fost lună plină, ultima parte este prin pădure).
photos.app.goo.gl/PwbRKkbyFNdGg7cc8

... va urma ...

Duminică se anunţă soare şi vânt mai domol după câteva zile de cod galben-portocaliu-roşu de vânt aşa că propunerea de a încerca să urcăm la Omu este de nerefuzat. Alături de Loredana şi Adrian, Moniq şi Marius pornim spre Mălăieşti dinspre Râşnov. E răcoare şi poteca prin pădure parţial îngheţată dar în urcare merge şi fără colţari. Zăpada scârţâie la fiecare pas aşa că ne imaginăm că sunt ceva grade sub zero. Puţin după ora 10 suntem la cabană şi aflăm că ieri n-a putut nimeni să urce, ceea ce era de aşteptat. Acum, grup după grup, oamenii îşi fac curaj şi pornesc în sus. Zăpada e bine aşezată, întărită de frig, pe alocuri plăci de vânt care sună a gol când calci pe ele. Soarele atinge doar zonele înalte ale Bucşoiului şi Padinei Crucii, valea e umbrită şi rece. Ceva mai sus, Hornul Mare e punctat de siluetele celor care au fost mai matinali decât noi. La intrarea în horn câţiva, cu "colţari" de jucărie şi/sau fără piolet, au înţelepciunea să se întoarcă. Zăpada bună de făcut trepte cu bocancul alternează cu porţiuni bine îngheţate în care colţarii abia intră, mai ales în jumătatea de sus a hornului unde şi panta e mai mare. Sus e soare dar cu dinţi. Totul e alb în jur iar cerul de un albastru intens. Vântul adie uşor aşa că nu zăbovim şi pornim spre Omu. F multă gheaţă, întărită de vântul puternic din zilele trecute. Bucşoiu Mare e tot mai impresionant pe măsură ce urcăm, la fel Turnurile Ţigăneşti din spate. Privim roată către culmile şi vârfurile înzăpezite din jur dar şi mai departe, spre Piatra Craiului, Iezer, Făgăraş... Cabana şi staţia meteo sunt bine troienite şi locurile arată ca-n poveşti. Vântul a învelit totul în cristale de gheaţă. Tot platoul Bucegilor sclipeşte alb sub soare. Dincolo de valea Prahovei se vede ca-n palmă până dincolo de Ciucaş. Ne adăpostim de vânt lângă cabană pentru o gustare şi pornim înapoi pe acelaşi drum. Coborârea prin horn e mai neplăcută decât urcarea şi necesită mai multă atenţie. Porţiunile abrupte şi îngheţate le coborâm cu spatele şi, cu adrenalina de rigoare, suntem la baza hornului. Mai departe continuăm relaxaţi către cabană şi ajungem jos la maşină, la lumina frontalelor, după cca 9:30 ore.

photos.app.goo.gl/euzgT3i55FW3Ra967


Atenţie: este un traseu lung şi solicitant iar iarna poate fi parcurs doar cu echipament adecvat şi când zăpada este stabilizată.

Cateva poze de la trovantii de la Bertea, o sambata cu mult soare in zona dar si vant puternic, chiar la acele altitudini mici; zona este pitoreasca si usor de accesat: din centrul localitatii se urca drept pe strada din dreapta magazinului universal pana dupa ultimele case; de acolo se poate ajunge imediat pe un drum forestie in stanga, la grupul principal de trovanti, sau se poate face o excursie mai lunga – circuit - in drepta spre varful Maciuca. In localitate este si un mic muzeu etnografic (la drumul principal).

photos.app.goo.gl/oSnY22EnKKJb1z288