Aceasta saptamina a stat sub semnul primaverii si -in primul rind- al excursiei la
Diham, de a carei organizare s-a ocupat
Mitica Lepadatu, colegul nostru ploiestean. Asteptam rapoartele de acolo.
Deocamdata, am vazut doar un prim album, de la
Dumitra:
Diham de poveste
photos.app.goo.gl/xSeFSe1EcXUukCSW8
Un set de fotografii, a trimis si
Vali C:
Am profitat de intalnirea clubului de la cabana Diham (multumiri Mitica!) ca pretext pentru o tura facuta mai demult de Vali Gorea, Marius Radu s.a. si anume V Morarului-creasta Omu si coborare prin hornurile Malaestilor - glajarie la cabana Diham.
Marius m-a avertizat ca tura poate dura pana la 12 ore sau chiar mai mult asa ca , pentru a ajunge la o ora rezonabila la Diham, am inoptat vineri seara pe pajistea de pe valea cerbului , cam la 15 min de Gura Diham.
La Gura Diham, petrecere mare: Gica Petrescu (din pacate nu originalul ci un imitator) , cantece de alean , ce mai - doar sa stai treaz si sa petreci.
Cu balamulcul ala pe cap m-am mai departat un pic de cabana in asa fel incat sa se auda muzica mai estompat si uite asa , cam pe la 20.00 am "tras pe dreapta".
Ca sa fiu mai usor pe vale nu am mai luat cortul ci numai sacul de dormit pentru iarna bagat in sacul de bivuac, iar pe jos am pus salteluta pe care o folosesc iarna.
Seara la culcare undeva pana in 10C, dar peste noapte a fost inghet la sol asa ca a doua zi eram alb de bruma.
Scularea pe la 6.00, la 6.45 plecarea dupa un sandvis mancat pe fuga.
Zapada am intalnit-o de abia dupa cantonul Morar ( aprox 1 ora mai tarziu), iar mai serios la intrarea pe Valea Morarului.
Pe vale zapada moale, multe urme ale avalanselor de curgere. Caldura mare!
Am mers o buna bucata de timp pe urmele mai vechi facute cred de Marius, Monique si Oana cu o saptamana inainte cand au urcat Morarul si au dormit la Caraiman. Frumoasa tura, pe care din pacate nu am putut sa o facem impreuna.
In fine, cred ca in timpul de o saptamana scurs intre cele doua ture zapada s-a inmuiat mult pentru ca eu am pus coltarii practic pe ultima parte a traseului (cateva sute de metri mai jos de Saua Bucsoiului- cam ultima caldare) in timp ce antecesorii mei pusesera cu o saptamana inainte coltarii inca din prima caldare !
Urcusul pe vale a decurs bine cam trei sferturi din drum, ultimul sfert insa mi-a cam scos sufletul- cam trei patru pasi, apoi pauza de gâfâit, apoi inca trei patru pasi. Zapadă moale in care te afunzi pana la genunchi . Abia jos, in fundul zapezii, prindeau coltarii.
In fine , am iesit pe la ora 13.00 si ceva in saua Bucsoiului ocolind prin dreapta cum urci.
Am ales ruta asta pentru a ocoli cornisele din sa (erau pe partea din stanga) si in plus pentru ca acolo zapada era mai tare si prindeau coltarii mai bine pe ea.
Dupa o scurta pauza urcare prin saua Bucsoiului, apoi urcarea catre Omu si la intersectia catre cabană am facut-o la dreapta catre hornurile Malaiestiului. Destul de putini oameni pe creastă - nu mai mult de 6 -in ciuda soarelui puternic si vantului destul de slab (pana in 20 km/h).
Am coborat pe Hornul Mare la o oarecare distanta de inca 2-3 insi .
Coborare anevoioasa, zapada moale si lipicioasa chiar si pentru coltari. Am regretat ca mi-am strans betele pentru ca m-ar fi ajutat mult mai bine decat pioletul.
Coborarea a fost pe calcaie, coltarii se incarcau des cu zapada si trebuia sa ii scutur pentru formam "tocuri" de zapadă.
În căldarea Mălăieștiului , cam la 10 min de cabana , pe un promontoriu unii își puseseră cortul. Un cort portocaliu , a cărui culoare m-a inseninat dupa ninsoarea si apoi ploaia (cam 30 min) care incepuse după coborârea propriu zisă a hornurilor.
Pe la ora 16.30 ajunsesem la Mălăiești, unde am continuat să cobor fara pauză pe Glăjărie, către Diham.
În coborâre m-au depășit 5-6 insi din care unul mi-a povesti ca tocmai o incasase cineva pe Tache Ionescu si- l culeseseră cu elicopterul (parcă o tipă din ce am văzut pe postările grupului nostru) . Omul nu stia imprejurările în care avusese loc accidentul si nici nivelul de pregatire si echipare al grupului. Totuși traverseele de pe Tache nu trebuie subestimate mai ales in cazul unei zapezi care este prea moale si care o poate lua la vale cu tine cu tot cu coltari.
Cam pe la ora 19.00 (poate un pic dupa) am ajuns la Diham taman la timp ca sa mananc doua ciorbe si sa particip desigur la dans.
Distractiv!
photos.app.goo.gl/5ApcS1CmCVDBFGgeA
Si o serie de fotografii de la
Diana C:
Excursia tradițională la Diham cu Mitică organizator și Andrei Anghel la butoane - o bucurie. Prima zi, ne-am mobilizat până la Mălăiești pe Glăjerie și a doua zi pe Clabucetul Baiului și drumul forestier Joița, până în Predeal
photos.app.goo.gl/yew1ZC8yXNJj4MGRA
Si de la
Artemiza avem
photos.app.goo.gl/uCpt1wFRHy2qQZfa8
un album de la
Diham:
Petrecerea de la Diham -25/ 26 martie 2023
Intalnirea Clubului Alpin Floarea de Colt Bucuresti , a numarat doar 75 de participanti la cabana lui tanti Oara , gratie colegului Mitica Lepadatu din Ploiesti care s-a ocupat cu atata drag si dragoste de cazare si petrecere ! Participantii au ajuns la Cabana Diham din diferite locatii de pe Valea Prahovei : Sinaia , Busteni , Poiana Tapului , Azuga , Predeal , un participant din Brasov , iar altul cu trenul tocmai din Timisoara ! La cabana dupa ce am lasat bagajele pentru o noapte de dormit , am pornit iar in alte drumetii pana seara asa cum le sta bine montaniarzilor , cu alte trasee incepand cu circuit Muchia Cenusii , Vf. Diham , Drumul Fanului , Galma- Bradet si cea mai dificila Glajerie Cabana Malaiesti .In jurul orei 19,00 dupa un dus cald binemeritat ne-am reunit in sala de dans unde DJ nostru colegul Andrei Anghel , cu frumoasa lui familie , ne-a bucurat cu muzica aleasa , veselie si jocuri de societate . La petrecerea noastra a participat Ionut Cocolos ( invitatul lui Dan ), care ne-a incantat cu cantece de cabana voce si chitara , un tanar din Timisoara care ne-a uimit cu performanta de a fi incheiat printre primii Via Transilvanica 1400 km ! La cele doua jocuri de societate , castigatorii au fost de la baieti Ionut C. de la Timisoara si Diana din Busteni , care s-au bucurat de cate un mic cadou din partea mea ! Petrecerea s-a incheiat tarziu in noapte in jurul orei 2,00 , dar nu inainte de a pregati drumetiile pentru a doua zi . Astfel Diana Dumitru din Busteni si dragul nostru Gunther din Brasov , ne-a invitat intr-o expeditie unica , cu un grup de 7 ( sapte ) pe Dealul Lempes ( Dealul Cetatii ) la alt. 704 m. alt.din jud. Brasov , teritoriul comunelor Sanpetru si Harman .Mi-a parut tare rau ca nu am putut sa particip ( promisesem altceva si sunt om de cuvant ! ) . dar toate florile minunate ale acestui deal incepand cu branduse , ghiocei , campanule , pulsatille , ruscute , muma padurii, dediteii le putem admira in acest album ! In fine Diana s-a intalnit si cu ursuletul ,care si-a vazut de treaba lui !
si
Emil are
două albume cu turele de la Diham (25-26 martie) și dealul Lempeș, de lângă Brașov (26 martie).
Spre Diham (pe 25 martie) traseul a fost următorul: gara Bușteni (882,83 m)-Valea Cerbului-Plaiul Fânului-Poiana Coștilei (1360 m)-Munticelu-Pichetul Roșu (1445 m)-cabana Poiana Izvoarelui (1455 m)-ocolire vârf Diham-cabana Diham (1320 m).
Pozele, plus câteva comentarii, se găsesc în GooglePhotos:
-
Diham, 25-26 martie:
photos.app.goo.gl/95dZkR5ssdcYu7H49
-
Dealul Lempeș, 26 martie:
photos.app.goo.gl/WV5aMNuYUQdEX8Fr6
Filmulețele se pot vedea accesând link-urile de mai jos:
-
Întâlnire cu ursul pe Plaiul Fânului (25 martie):
www.youtube.com/watch?v=3WC19IiZuWI
-Cântare la Diham (25 martie):
www.youtube.com/watch?v=PbJ8jBDPjFc
-Mușuroi de furnici, pe dealul Lempeș (26 martie):
www.youtube.com/watch?v=gqYhXz1F_rU
Mai avem in tolba altele, ceva mai exotice, cu ar fi, de la
Svetlana, calatoare neobosita, o minivacanta la
ski in Franta:
photos.app.goo.gl/SnEwCr2wEn9VPVYw8
Les Deux Alpes
Mar 19 – 24
Les 2 Alpes este situată în departamentul francez Isère, Auvergne-Rhône-Alpes, la 1.650 m, iar instalațiile merg până la 3.450 m. Are cel mai mare ghețar schiabil din Europa și este a doua cea mai veche stațiune de schi din Franța, după Chamonix. Are cea mai lungă verticală completă off pistepe disponibilă din lume. Cei „doi Alpi” din denumire se referă mai degrabă la două zone de pășuni montane. Aceste zone de pășune (sau „alpi”) fac parte din satele Mont-de-Lans și Vénosc. Un funicular - tunel sub gheață ajunge la 3.450 m, de unde se pot vedea priveliști panoramice ale împrejurimilor, inclusiv Mont Blanc, la aproximativ 100 km, L'Alpe d'Huez și Platoul de Vercors deasupra Grenoble. Pe harta de acolo am văzut Aiguille du Midi la 2700m ceea ce m-a făcut să cred că nu este acel Aiguille du Midi (3800m). Am avut 3 zile foarte frumoase cu soare și trei mai proaste cu ceață sau nori, în care n-am prea văzut nimic. Multe pîrtii roșii și albastre foarte lungi. Cîteva pîrtii negre închise din cauza lipsei de zăpadă cred. Nu înțeleg de ce nu am găsit poze cu pîrtiile cele mai la înălțime.
Ceva mai pe linga ski ... avem si de la
Mircea V, din
Bulgaria:
O mica incursiune pe vf. Todorka,
cu Vali Penes, VCezar Manea si Nelu Dumitrescu, intr-o zi de ski la Bansko:
photos.app.goo.gl/r6ofHBc9JJjThnEv5
In ce ma priveste, eu am dat start la campania 2023 de
Via Transilvanica cu Excursia a 5-a, din toamna anului trecut incepind.
Terra Banatica (prima parte): De la Caransebes spre Resita.
S-a vrut mai lunga, pina la
Crusovat- adica limita
Terrei Romana, parcursa in toamna, dar nu a vrut si prognoza meteo si solo, in 'salbaticie', nu am avut chef sa stau in ploaie torentiala, ninsori si apoi temperaturi scazute si iar zone izolate, cu sate despre care nu stiam daca au vreo legatura si cum cu lumea (auto, ca altfel sigur nu au). Nu au intrat zilele in sac!
Via T5- Terra Banatica 1, ziua 1 Caransebes -Lindenfeld
photos.app.goo.gl/9nPKkTSkgYteJn5w8
Via T5- Terra Banatica 1, ziua 2: Lindenfeld - Garana
photos.app.goo.gl/agHGuznMNnyGvbJGA
Via T5- Terra Banatica 1, ziua 3: Garana - Valea Barzavei
photos.app.goo.gl/qwLvzssBaZQdNKwA9
Via T5- Terra Banatica 1, ziua 4: Valea Barzavei- Belvedere Secu
photos.app.goo.gl/fFXGKzR3yeCsxP4R7
Via T5- Terra Banatica 1, ziua 5: Belvedere Secu - retragere spre Resita
photos.app.goo.gl/jaea4MYuAFCaJ2sV7
Povestea cu detalii, pentru cei interesati o gasiti la
Jurnale:
www.floareadecolt.com/forum/jurnale-ture...-i-caransebes-resita
... va urma ...
Reamintim că cele prezentate de noi în Cronica sînt de regulă activitități ale membrilor activi ai Clubului Alpin Floarea de Colt / foști membri/ și ale simpatizantilor noștri, majoritar cu participare și a altor colegi. Participarea la aceste ture este gratuită și fiecare este responsabil pentru alegerea turei sau participării, dar dorim să ne cunoaștem înainte de a accepta noi membri în Clubul nostru.
Sîntem deschiși celor care vor să ni se alăture în ture, le primim contribuțiile la Cronică, chiar dacă nu fac parte din Club, fără însa a ne 'lăuda' cu ceva care nu ne aparține, contributorii fiind responsabili 100% de ceea ce trimit sau postează singuri la Cronică. 
Nimeni pe platou intr-o zi atat de frumoasa! Parca suntem pe alta planeta... Urcam pe Vf. Furnica (unde e vant destul de tare - 50,60 km/h) si de la Cota 2000 o luam in jos pe marcaj si pe marginea partiei spre Cota 1400. De aici combinam partia cu marcajul BR si ajungem in Sinaia...
