saptamina 1-7 aprilie 2024

Raportul saptaminii aduce probabil multe ture cu poze faine, ca vremea a fost prietenoasa din nou.

Pentru  mine a fost un weekend mai altfel.
De aceasta data am mers simbata la o excursie cu studentii de la Politehnica la Sinaia, unde am avut o invitatie de la Misu (si Dana), pentru a vizita centrale hidro istorice loco. A fost deosebit de interesant, nu mi-a parut rau deloc ca am dat 'muntele' pe asa ceva. Prima oara am fost la barajul din dreptul garii Sinaia, pe care il stim de mult, si pe vremuri mai treceam chiar peste el la excursiile la narcise... cind nu era pazit!(ingradit). Nu stiam ca este legat de o centrala istorica aflata prin Sinaia Sud, pe Prahova si de acolo pleaca un apeduct pe linga a carui gura de vizitare treceam ca floricelele in drum spre Valea Rea. Desi muzeu, cu utilaje originale de dinainte de 1900, centrala este inca si acum in functiune si apartine de Hidroelectrica. O bijuterie tehnica, foarte interesant. Probabil, nu cunosc amanunte, este vizitabila doar organizat, asa ca ma consider norocoasa ca am putut sa o vad si eu impreuna cu studentii si profesorii lor. Am primit si explicatii foarte detaliate de la cei de acolo, am avut parte si de ceva demonstratii de golire partiala a apei si colo si la baraj. 2 din cele 4 turbine erau in functiune la centrala. Ulterior in program a mai fost si centrala istorica a castelului Peles, care pe mine nu m-a impresionat atit de mult, poate fiind prea tehnica vizita si mai putin spectaculoasa- nici nu functiona desi este un model care nu necesita debit de apa mare, dar se pare ca din iarna incoace nu se poate asigura nici macar acel debit pe captarea aflata pe piriul Peles.  Aici, daca am inteles bine, utilajele erau mai moderne, nu cele aduse pe vremea regelui Carol. Adevarate bijuterii aceste centrale hidroelectrice, si nici nu stiam ca exista. Vremea a fost destul de buna, dar ploaia promisa a aparut, asa ca mari plimbari pe linga nu au mai incaput in zi, totusi, in premiera, am intrat mai in detaliu la manastirea Sinaia si am descoperit vechea manastire, in curtea alaturata, de care nici nu am stiut, de atitia ani de cind umblu pe acolo.
Pentru duminica (si luni) aveam alt plan, cu bucurie am participat la o excursie cu Bunicu (geografic!) si cu Dan Petrescu la o tura de stina. Bunicu a marsat pe dorinta mea de a merge la stina din Ceausoaia(nu pentru stina, ca a fost si ramine una din cele mai mizerabile pe care le stiu), unde este o zona foarte buna cu display de maseaua ciutei- acum doi ani am vizitat-o pe indelete prima oara si mi-a ramas ca o amintire deosebita. Am mers cu taxiul la telegondola si am urcat cu ea, scutind efort si timp, care incepe sa conteze, mai ales cu casa in spate, chiar daca am studiat mult sa merg ultralight, si mi-a reusit cit de cit onorabil. Apoi am ocolit Cazacu pe traseul marcat si din saua dinainte de Ceausoaia am continuat, impreuna cu Dan, dar mai fara bagaj mare spre stina. Am avut emotii ca poate nu gasesc ce caut- dar erau acolo, dragile de ele! Am pozat pe saturate si ne-am intors la Bunicu- ne astepta pe partea opusa pe marginea drumului, la adapost de vint, la plaja.
Am mai mers un pic pe drumul lat spre vf lui Petru, si am taiat-o la vale pe drumul de 'caruta' spre stina. Parea aproape, dar coborirea a fost totusi mai serioasa decit am crezut noi ca va fi. Stina este desigur aproape de limita padurii, mai jos chiar decit stina din Baiutu. Am ajuns destul de obosita acolo, asa ca am cam lenevit prin curtea stinii si am mincat. Seara Bunicu a pregatit proverbiala sa ciorba, si nu am scapat fara macar o portie mai mica. Merita desigur sa incalci 'regulile' orei de masa pentru ea!
Ne-am instalat, eu am preferat un prici de lemn dintr-o prima incapere, 'baietii' au stat in camera dormitor, unde erau 2 paturi cu saltele- eu nu am vrut acolo desi mi s-a oferit locul, ca prefer sa fiu mai aproape de iesire sa nu deranjez cind ies noaptea, plus ca ma gindeam ca e prea molae salteaua aia si eu prefer sa ma mai invirt si sa dorm in diferite pozitii nu doar pe spare cum probabil m-ar fi obligat salteaua cu pricina. Am pus si eu un start de burete sub 'patul meu'(sac de plastic, "cearsaf"- un footprint si salteluta de izopren), asa ca nu a fost prea tare priciul pe care ar fi incaput usor cel putin inca o persoana, cap la cap. S-a lasat bruma peste noapte, dar a fost bine.
Dimineata nici un nor pe cer, si soarele a devenit destul de tare, ca am cam suferit de caldura! Erau vreo 23 de grade jos in Azuga cind am ajuns.
Am urcat la loc in drumul de Petru-Orjogoaia, in saua dintre Ceausoaia si Cazacu am mers spre stina Cazacu si am urmat drumul acum mult mai curatel mai departe fata de anii trecuti (nu am stiu noi de el, dar ulterior ne-am prins ca ar fi trebuit sa abordam zona ceva mai jos) si apoi am mers pe vechiul nostru traseul de ture cu DF Cazacu si spre Transbai Acum are si un PA pe el in partea de sus- si cum n u am vrut sa urcam pina la stina din Urechea sa mergem pe PR(Drumul Afinarilor), am ales varianta lunga cu DF. A fost cam mult, mai ales ca in partea de jos se exploateaza si padurea, deci nu mai era prea frumos. La statia de telegondola am vrut un taxi, si asa am prins RegioCalatori de '2'(si vreo 20 parca).
Impresii foto:
photos.app.goo.gl/CsneNvvyuTP4RVX6A

Artemiza ne invita la
Diversitate peisagistica in jud. Dambovita
O  zi  frumoasa cu  multe  ore  de  soare - 03-04-2024 , ne-a  determinat sa  plecam  din  Bucuresti  in jud.  Dambovita  , intr-  o  drumetie  pe  malurile  Cricovului si  ale  Ialomitei . In  numar  destul  de  mare (14 ) membrii  ai  Clubului  Alpin  Floarea  de  Colt  Bucuresti  dar  si  simpatizanti  ,  am  pornit  din  satul  Cricov  jud. Dambovita  , admirand  crestele  muntoase  din  Leaota , apoi  pe  drumuri  de  tara  si  ogoare  pana  am  ajuns  la  raul  Cricov  - afluent  al  Ialomitei .  Malurile  raului  cand  joase  cand  inalte  , cu  pietris  si  nisip , ne -au  condus  pasii  pana    la  confluenta cu  raul  Ialomita , unde  am  gasit  ramasitele  fostul  pod . Ne-am  descaltat , pentru  a  continua  drumetia  pe  raul  Ialomita  , admirand  soluri  variate  si  etajate    brune si  brun- roscate  dar  si  o  pereche de lebede  in  mijlocul  raului ocupate  cu  consumul  de  peste  .Am  inspirat  aer  curat ,  am  adunat  pelin  proaspat ,  stevie  ,  ne-am  bucurat  de  privelisti  deosebite    si  dupa  un  total de  17 km  ne-am  intors  cu  bine    in  Bucuresti .
photos.app.goo.gl/rEqWYXM6CxnMJDQD7

Emil are de raportat o excursie 'altfel':
vizita la Cluj și Ocna Mureș din acest weekend: Am reluat vizitele tradiționale în Ardeal, primăvara, la rudele mele. Profitând de faptul că am prins o ofertă la HiSky, am zburat cu avionul de la aeroportul Henri Coandă (Otopeni) la Cluj. Aici am vizitat principalele puncte de atracție ale orașului, mai puțin grădina botanică sau Piața Unirii. Am văzut că s-au extins străzile pietonale și altele sunt în plan a se realiza. Tot orașul era plin de lalele, aflate la apogeul înfloririi. O mică ciudățenie „meteorologică” este faptul că vegetația pomilor era la fel ca cea din București (în mod normal în Cluj era cu cel puțin două săptămâni mai întârziată). În multe privințe Clujul este mai civilizat ca Bucureștiul, dar din păcate cei de aici fac exact aceleași greșeli care s-au făcut în București, în ceea ce privește dezvoltarea imobiliară. Ziua următoare am dat o fugă la rudele mele în Ocna Mureș. Am admirat noile băi sărate,  care au avut un succes peste așteptări. Am fost și prin împrejurimi (Uioara de Sus, Șpălnaca, Noșlac). Seara, la ora 21:30 am luat trenul din gara Războieni spre București unde am ajuns, la timp, a doua zi dimineața. Se circulă foarte bine între Teiuș și Sighișoara, o dată cu finalizarea lucrărilor de modernizare a căii ferate, care au durat vreo 10 ani, dar este un dezastru între Sighișoara și Brașov, unde se lucrează (în ritm de melc) la calea ferată și, în general,  trenurile au o viteză de 40 km/oră. Între tren, mașină și avion, întotdeauna voi prefera să merg la Cluj cu avionul, dacă și prețurile nu sunt exagerate (cum este în cazul Taromului). Din păcate s-au dus vremurile de acum 6-8 ani, când mergeam prin țară cu compania BlueAir, iar prețul unei călătorii cu avionul era comparativ cu cea a trenului.
photos.app.goo.gl/w1bYTAyiNxVhihGw9

Svetlana a fost in Baiului:
Traseul Dutca, cu coborîre pe Sorica; eu nu am mai mers pe la Crucea Cazacului, îar în loc de Sorica am luat-o cam greșit în jos și am ajuns pe drumul forestier Valea Mărului, de-a lungul rîului cu același nume. Echipa a ajuns în valuri la gară.
photos.app.goo.gl/sn3Ppgks9iCth4mE9

Raportul lui Andrei:
floareadecolt.com/forum/cronica-senioril...-raportul-lui-andrei



... va urma ...

Reamintim că cele prezentate de noi în Cronica sînt de regulă activitități ale membrilor activi ai Clubului Alpin Floarea de Colt / foști membri/ și ale simpatizantilor noștri, majoritar cu participare și a altor colegi. Participarea la aceste ture este gratuită  și fiecare este responsabil pentru alegerea turei sau participării, dar dorim să ne cunoaștem înainte de a accepta noi membri în Clubul nostru.
Sîntem deschiși celor care vor să ni se alăture în ture, le primim contribuțiile la Cronică, chiar dacă nu fac parte din Club, fără însa a ne 'lăuda' cu ceva care nu ne aparține, contributorii fiind responsabili 100% de ceea ce trimit sau postează singuri la Cronică.