Sa vedem ce am mai facut, dragilor si saptamina care a trecut, mai ales ca era o ocazie de iesit chiar 3 zile si daca nu aveai concediu!
Asteptam rapoartele voastre!
Si pentru ca am apucat sa imi fac albumul foto de dimineata dupa ce am despachetat, hop si eu in fata!
Pentru ca asa s-a potrivit cu concediul
Silviei si prognoza meteo, am ales 3 zile (4 daca nu se strica vremea) in
Iezer Papusa. Ca sa fie timp de pregatire (reactie rapida) pentru Silvia, am plecat din Bucuresti ceva mai tirziu, nu la 6... cum as fi facut altfel, si optiunea care se cristaliza era cam... una, parcurgerea Crestei dinspre Gainatu spre Lacul Iezer. Traficul a fost destul de obositor, desi am ales sa iesim pe A0, apoi A1 si prin Campulung spre
Voina, unde am ajuns dupa 13.30. Si... am luat-o in sus, pe caldura mare, am mincat de prinz la intrarea pe vale, si apoi greu-greu am urcat pina spre ora 5 pina la
refugiul Gainatu. Am facut o excursie pina la izvor, sa luam apa... cum intial nu era nimeni, ne-am instalat in refugiu (economie de timp dimineata!) A aparut apoi un mic grup de 3, din Slobozia, doi barbati si o femeie (soti+prieten), cu plan similar cu al nostru. Nu ne-am odihnit nemaipomenit, pentru ca doamna a stat intre noi si avea un sforait ca de ciocanitoare, care parea ca intre in rezonanta cu refugiul... din pacate. Cel putin eu am fost sensibila, desi deobicei suport orice sforait fara probleme deosebite. Dimineata ne-am sculat la 6, am prins un rasarit frumusel pe Piatra Craiului, iar pe la 7 eram gata sa pornim la drum. Cu grupul ne-am mai petrecut de vreo 2 -3 ori pe traseu, mergeau destul de repede, noi mai oboseam, asa ca am decis ca am fost de suficiente dati pe
Papusa si sa nu o mai urcam pe toata. Mai incolo, vazind cit de mult e de mers- stiam ca e! aveam in plan sa ne reumplem rezerva de apa si la
izvorul din Batrina- am zis ca daca nu depasim Batrina -Piscanu, campam pe drum, ca sa nu ne epuizam de tot pina la refugiul Iezer. Oricum aveam de gind sa campam si acolo, de am fi ajuns.
Pe la 4 ne-am oprit, dupa ce ne cam apropiam de
vf Rosu, si zona devenea cam pietriasa pentru pus cortul. Ne-am oprit undeva putin sub o sa, in zona
Piscanu. Aveam sa vedem ca ar mai fi fost loc de cort bun si inainte de urcarea vf Rosu, dar asta duminica.
Noaptea a fost cumplit de vintoasa, motiv pt care eu nu am putut sa dorm aproape deloc, poate vreo 3 ore, dupa miezut noptii. Frig nu a fost, dar vintul trecea ca trenul, sau ca un avion cu reactie, apoi liniste si incepea o zgiltiiala a cortului de toata frumusetea. Dar cortul a rezistat fara probleme, desi nu avusesem decit 4 ancore din 6. Noi ne-am adunat ceva mai greu, prognoza ne promitea o zi OK pina spre dupa-masa, asa ca pe la 8 fara 10 am pornit spre VF Rosu. Am ajuns pe el pe la 9 (fara 10?). Apoi am mers spre
Iezerul mare, dar pe la cotitura am ales o coborire mai de-a dreptul spre izvoarele din caldare, fara sa mai trecem pe la Crucea Ateneului. Am realimentat, ne-am intilnit cu doi plimbareti, am coborit mai departe spre lac si apoi direct la refugiu. Aici destul de mult popor- si pe poteca ne-am intilnit cu multe grupuri. Daca restul muntelui a fost cam saracacios in flori, aici am gasit si omag violet si rododendron (si pufulite). Desigur nelipsite sint afinele, zmeura... Greu a fost drumul la vale, cald si soare sus, apoi poteca degradata destul pina jos. Abia asteptam sa ajungem jos, podetele de trecere peste
Catun erau destul de descurajante, fara mina curenta. Dar am ajuns jos, am tropait pina la Lenevila (plin de praf sarmanul), printre picnicari (si pe valea Batrina multi, cu masini, praf, gratare etc). La intoarcere am ales varianta prin Targoviste si CB- inainte de ora 8 eram la metrou Tudor Arghezi de unde plecasem vineri dimineata.
photos.app.goo.gl/yCcPjgVV7wvVLPjD9
Diana S ne-a trimis un frumos album colectiv din zona
Bran:
Bran, valea Gaura, culmea Ciubotea
photos.app.goo.gl/YwmTaqTpHiso8QkG9
... va urma ...
Reamintim că cele prezentate de noi în Cronica sînt de regulă activitități ale membrilor activi ai Clubului Alpin Floarea de Colt / foști membri/ și ale simpatizantilor noștri, majoritar cu participare și a altor colegi. Participarea la aceste ture este gratuită și fiecare este responsabil pentru alegerea turei sau participării, dar dorim să ne cunoaștem înainte de a accepta noi membri în Clubul nostru.
Sîntem deschiși celor care vor să ni se alăture în ture, le primim contribuțiile la Cronică, chiar dacă nu fac parte din Club, fără însa a ne 'lăuda' cu ceva care nu ne aparține, contributorii fiind responsabili 100% de ceea ce trimit sau postează singuri la Cronică.