Saptamina 12- 18 ianuarie 2026

In timp ce unii intre noi fac planuri de petitii si audiente la CFR pe tema trenul 'de 7' facut IC...
uite ce a fost simbata asta pe Valea Ph, cu excursiile noastre:

Onor CFR este din ce in ce mai 'imprevizibil', de data aceasta IR-urile diminetii au dat chix maret, in loc sa il ajung din urma pe 3021 la Brazi, nu am reusit deloc pina la Azuga! Dar am fost invitata sa calatoresc pina acolo, de catre 'nas', care sarmanul mergea pina la Baia Mare si mi-a spus cam cum e toata calatoria... Singurul segment pe care se circula bine este Sighisoara-Teius, restul vai mama lui! In fine, ca atare, nu mi-am facut echipa din Ploiesti (nu l-am 'sabotat' deci pe Mitica!!), si singura care m-a asteptat in gara Azuga (un pic, ca eram exact pe coada lui 3021 de la Busteni) a fost Silvia, inarmata cu bocanci de iarna, ca ne asteptam sa avem de facut poteca macar pe portiuni. Ne-au prins bine, coltarii nu i-am scos, dar am avut noroc ca au fost multi prin zona pe unde am bintuit noi simbata - grupuri mergeau spre cabana Diham. Ziua a fost foarte frumoasa, soare generos, dar ger destul de muscator, de am mers ba mai dezbracate, ba complet echipate, si am avut si ciorapi termici, vreo 2 perechi, si manusi unele peste altele. A fost grozav ca am parcurs traseul dupa pofta inimii, chiar imi dorisem sa merg pe vale si nu pe muchie, spre Grecu - nu am mai fost de mult pe acea poteca. Eh, poteca pe portiuni, destul de priporos uneori, pe vale sint si ceva rupturi, dar de bine de rau a fost OK. Grupul venit cu TFC ne-a ajuns din urma cam dupa izvor, la un 'vestiar'. Era placut pe vale, nu am putut merge mai gros echipate, caciula si gecile au ajuns in/pe rucsaci. Am mers pe urma lor unde era OK ce alesesera, printre ei, cind au inceput sa se insire ca nu erau obisnuiti si unii tare incepatori - nu aveau nici bocanci de iarna care sa ii ajute. Au mai gresit pe ici-colo, am ales alte variante scurte mai bune, si am ajuns cu bine sus in saua Grecului. De acolo a fost ca la pelerinaj, ca venisera altii pe muchie, circulatie in ambele sensuri in curind. Unii pe sau pe sub Grecu, ciini (vreo 2, in 2 grupuri). Urme au fost facute doar peste Leuca Mica, dar a meriatt din plin, privelistea era splendida. O zi de 'feerie de iarna'. Grupul 'lenesilor', la care s-au asociat si Dana si Gabi, de data aceasta a avut la fel probleme cu IRul lor care pleca cu 2h dupa 6.09 (trenul cu care intirziasem doar vreo 37 min la plecare!) Asa ca tot ce am comunicat a fost toata ziua doar prin SMSuri, culmea, urmind acelasi traseu si noi si ei. Intre Saua La Cleste si Forban se circulase cu masina, si unii pe jos, pe Bradet singurele urme erau ale unui schior in urcare si probabil perechea care arata mai turista intilnita la pauza de masa la 'Cleste'. Dar a fost OK. Doar ca trecerea Rasnoavei a fost cu un pas in apa... bine ca am vaut bocancii de iarna care nu ne-au tradat! Nu era alta varianta! Pe Gilma am intilnit doar citiva plimbareti de la sanatoriu, in rest numai noi. Era evident ca tura e prea lunga sa prindem 3028, dar asa am avut aproape o ora la dispozitie in gara Predeal: Silvia si-a prelungit valabilitatea la Trenplus, ca ii expira saptamina viitoare. In 3030 a fost bine si am ajuns doar cu 1-2 min intirziere in Basarab, si eram in Nord cind anuntau sosirea IRului celuilalt grup, la care gasisera ultimele bilete ... Ei au fost cam tot timpul la aceeasi distanta temporala in urma fata de noi. 96 a venit la timp si la ora 9 eram acasa. In Bucurestiul iubit era mai vintos gerul local, dar am scapat cu bine, cu asteptari scurte la stb. Al doilea grup au mers pe acelasi traseu cu noi, doar ca pe muchie si apoi au urcat in plus virful Grecu. Asteptam si un raport de la ei. Excursia noastra:
Valea Grecului- Leuca Mica- La Cleste -Forban- muchia Bradetului- Gilma Predealului
photos.app.goo.gl/kBQqpF5GXFEyL8Y96

Raportul Dianei:
photos.app.goo.gl/cBkhh4EWcL26k6tv8

Svetlana a fost de aceasta data La Fundata/Fundatica:
Excursia de sîmbătă, cu Hai să socializăm, din Fundata, prin Fundățica, culoarul Rucăr Bran, peștera cu uluci, Cheile Crovului.
photos.app.goo.gl/4UnQLaQZ3i2CyUMa9

Florin L raporteaza din excursia organizata de Diana D in Cheile Zanoagei:
photos.app.goo.gl/9oX4nz8AYaqN96fZ8
Frumos a fost si acolo, si iarna adevarata!

Am primit si de la Artemiza un album:
Drumeție din Brasov pe Vf.Tampa
Pe 17 .01. 2026 am sarbatorit in padurea Cernica pe marginea unei balti inghetate ,, Ionii " intarziatilor , iar pe 18.01.2026 la cererea unor prieteni montaniarzi am pornit cu trenul spre Brasov 600 m. alt. de unde am inceput drumetia spre Vf. Tampa 960 m.alt. apartinand masivului Postavaru. Din cele doua trasee marcate am ales Drumul Serpentinelor marcaj triunghi rosu cu o diferenta de nivel de 360 metri - plin de gheata - nu se putea urca decat cu bete de trekking si gherute . Am imprumut colegului una din gherute ( le uitase acasa ) si impreuna am ajuns pe Vf. Tampa fiecare cu siguranta doar la cate un picior . Chiar la intrare pe Drumul Serpentinelor am avut placerea sa ne intalnim cu Alice Gherman si Ovidiu , am urcat impreuna depanand frumoase amintiri . Ajungand sus la Platforma de Belvedere cu semnul BRASOV , am admirat frumoasa depresiune a Brasovului care stralucea in ger si soare cu toti muntii de la creasta Pietrei Craiului -Magura Codlei- Dealul Lempes la cartierele orasului cu Biserica Neagra din dreapta spate si strandurile care straluceau inghetate . Pestera din stanga platformei era inchisa , noi admirand de afara stanca de calcar , cateva fisuri si adancituri . Apoi am continuat prin padure pana in Vf. Tampa ( 960 m.alt. ) , am admirat si de acolo superbe imagini iar la restaurantul elegant de la telegondola ne-am incalzit cu o ciorba calda . Ne-am intors in Brasov tot pe Drumul Serpentinelor , apoi spre gara din Brasov unde trenul de 17,30 ne-a adus plini de fericire la Bucuresti. 
photos.app.goo.gl/CgP5SPnS38KDmWZh9

Andrei V a fost in Iezer-Papusa:
Varful Iezerul Mare, muntii Iezer Papusa . Traseu Voina- varful Iezer , pe cruce albastra . Durata 10h ( 6h30 urcare , 3h30 coborare , pauze cumulate 1h +) . Poteca facuta prin padure. Gheata incepand de la  alt de 2000m. Frigut , - 8-10 care cu datorita vantului s-au resimtit ca -15 -18 aprox. Am folosit Coltarii si betele pe urcare, la coborare am folosit si pioletul.
photos.app.goo.gl/eWhdamUWiV4waBYM7



... va urma ...

Reamintim că cele prezentate de noi în Cronica sînt de regulă activitități ale membrilor activi ai Clubului Alpin Floarea de Colt / foști membri/ și ale simpatizantilor noștri, majoritar cu participare și a altor colegi. Participarea la aceste ture este gratuită  și fiecare este responsabil pentru alegerea turei sau participării, dar dorim să ne cunoaștem înainte de a accepta noi membri în Clubul nostru.
Sîntem deschiși celor care vor să ni se alăture în ture, le primim contribuțiile la Cronică, chiar dacă nu fac parte din Club, fără însa a ne 'lăuda' cu ceva care nu ne aparține, contributorii fiind responsabili 100% de ceea ce trimit sau postează singuri la Cronică.

Cateva poze si de la mine din excursia pe Cheile Zanoagei:

photos.app.goo.gl/CnFq5mPKFeXXTCXh9

O drumeţie clasică pe Baiu Mare în sezonul alb. Plecăm din Sinaia sâmbătă dimineaţa. E destul de rece aici, în vale, zăpada scârţâie sub bocanci. Peste Bucegi s-a instalat deja lumina pe culmile albe. Ne încălzim cu urcuşul pe piciorul Tufa. Facem slalom printre arborii doborâţi de vânt. Nu numai aceştia fac zona mai luminoasă, a început chiar să se exploateze lemnul, mulţi copaci sunt deja tăiaţi şi scoşi din pădure. Ceva mai sus chiar ne intersectăm cu un utilaj greu care adună resturile. Evident a apărut şi-un drum forestier. Pe ansamblu, o experienţă neplăcută într-o zonă până de curând mai puţin umblată. Acum pământul e îngheţat bocnă, altfel am fi înotat prin noroi. Partea superioară a piciorului se menţine cum o ştim de ani de zile dar rămâne de văzut cât de sus va înainte exploatarea. După stână continuăm în plin soare. Când nu adie vântul e chiar cald. Drumul e lung dar ne delectăm cu peisajul de iarnă. Aici, în sud, pare mai puţină zăpadă, doar pe alocuri e viscolită de vânt. Pe creastă e ceva mai rece dar acceptabil. Trecem de Baiu Mare şi ne oprim pentru masă. De-abia aici mai întâlnim oameni care vin din sens opus. Continuăm spre Drăganu şi mai departe spre Piscu Câinelui. Nu e multă zăpadă, doar printre zade şi sub ele, până la intrarea în pădure. Ajungem înapoi la gară la limita întunericului, după cca 9 ore de drumeţie.

photos.app.goo.gl/joWmxx1vtm7m4upM9