saptamina 26 ianuarie 1- februarie 2026

Simbata de sfirsit de luna ianuarie a adus vreme inchisa, ceva ceata si fulguieli pe Valea Prahovei, dar si in oras(e).
Un grup destul de numeros a raspuns invitatiei lui Vali C si au parcurs un traseu simpatic pe la poalele Bucegilor:
Valea Cerbului - Pichetul Roșu - Valea Grecului.
Au mers cu trenul IR de 8.09.
photos.app.goo.gl/ec8ZHbSTM93x7RuV9

Nu chiar ca in 'vremurile bune', dar totusi asemanatoare... a fost si intilnirea 'traditionala' din vagonul 2 al lui 3021. Nu stiu unde a mers Mitica cu grupul lui, nu am apucat sa schimbam 'planuri', stiu insa de Cami si Mihai D care au mers de la Sinaia Sud pe Piciorul Gagului, pe traversee si apoi la Florei, iar noi, in grup de 4 am luat Floreiul dinspre Posada si am mers in ceata mai mult, si am coborit in Valea lui Bogdan pe la stina din Fruntea lui Vasii. Am parasite drumul de creasta inainte de vf Razoare si am mers spre izvoarele La uluce pe traverseul de deasupra vaii Conciului. Ceata te indemna sa tii drumul cit de cit vizibil, singura zona mai dificila din acest punct de vedere a fost coborirea spre Stina, unde au ajutat un pic ochelarii cu filtru portocaliu. Am luat masa de prinz la stina, elegant... apa curenta, masa de picnic, ca apoi sa coborim pe ceva urma veche de ATV/tractoras, acoperita cu zapada, dar ghid bun pentru a nu cauta drumul. A fost nevoie de pus coltii la bocanci, dedesubt destul de tare sau gheata. La fel si drumul 'auto' de acces la Cabana de vinatoare- cindva buldozerit de zapada, avea strat de gheata/ inghetat dedesubt. Ne-am scos gherutele la intrarea in padure, ca se incarcau rau- mergeau pe platforme in 2 minute dupa ce le curatai. Ar fi fost utile pe portiuni si mai jos, dar am razbit cumva fara, si fara cazaturi. Poze eu nu am facut, dar a facut un album Artemiza:
photos.app.goo.gl/J6USWqVsAgR5rZ2T7

Am reintilnit cu bucurie oameni pe care nu i-am mai vazut de o vreme... Dumitra de la Corbeanca (Buftea), si altii de prin gari ne-IR, Peris, Breaza, 'clasicii' ploiesteni, etc.
Prin zona noastra, am mai intilnit citeva turisti, din Posada a urcat un grup de baieti care cam cautau pe gps traseul de culme al Baiului, sus la refugiu era alt grup de baieti veniti in seara dinainte. In general foate putine urme. Putine ursesti, dar s-a plimbat si martinel cindva prin zapada.

Svetlana a trimis un album cu schi si Clabucetul Taurului:
photos.app.goo.gl/sMpmUJ6MjxEbuCoH8

Marian C a fost pe Seaca dintre Clăi , Brâul lui Răducu, Valea Urlătoarea Mică, Jepii Mari:
photos.app.goo.gl/AthCGRWFB7zgDEiw5


... va urma ...

Reamintim că cele prezentate de noi în Cronica sînt de regulă activitități ale membrilor activi ai Clubului Alpin Floarea de Colt / foști membri/ și ale simpatizantilor noștri, majoritar cu participare și a altor colegi. Participarea la aceste ture este gratuită  și fiecare este responsabil pentru alegerea turei sau participării, dar dorim să ne cunoaștem înainte de a accepta noi membri în Clubul nostru.
Sîntem deschiși celor care vor să ni se alăture în ture, le primim contribuțiile la Cronică, chiar dacă nu fac parte din Club, fără însa a ne 'lăuda' cu ceva care nu ne aparține, contributorii fiind responsabili 100% de ceea ce trimit sau postează singuri la Cronică.

Detaliez un pic Valea Cerbului - Pichetul Roșu - Valea Grecului:
din gara taxiuri pana la Gura Diham, apoi pe drumul din stanga care merge pe langa apa Vaii Cerbului pana la captarea de apa.
Acolo am traversat printr-o gaura in gard si am continuat sa mergem pe langa apa in urcare (spre deosebire de alte dati cand am luat-o pur si simplu in sus)
Am continuat sa batem poteca pe langa apa pana cand am intalnit stancariile in partea stanga.
Nu am continuat inainte cu traversare apei pt ca nu stiam cum ne descurcam printre bolovanii acoperiti de zaada. In schimb am optat pentru urcarea unui versant abrupt, pamantos, cu copaci pentru a iesi direct catre poteca Munticelului. Versantul s-a dovedit a fi potrivit pentru gherutele pe care le aveam, am regretat totusi ca nu aveam o cordelina pentru usurarea urcarii.
In final am iesit in Munticelu, a urmat Pichetu Rosu, Antenele.
Coborarea am facut-o pe Valea Grecului nu pe poteca care coboara versantul si pe care o folosim de obicei. La inceput panta abrupta , dar poteca nu mai are copaci cazuti sau alte obiecte care sa stanjeneasca coborarea pe poteca.
Gherutele au fost de folos cea mai mare parte a traseului deoarece potecile incep sa fie acoperite cu gheata din cauza traficului.

Salut!
Se apropia sfarsitul saptamanii si intreband pe wapp pe un grup sau pe altul... daca sunt propuneri pentru week-end, vine o propunere pe care am primit-o cu bucurie pentru ca nu mai mersesem de ceva vreme prin acea zona - Cascada Moara Dracului. Raspund repede la propunere si adaug si eu ceva: sa facem un circuit in urcare pe dreapta de la bifurcatie (drum forestier Simon) pe marcaj DA spre stana si Poiana Gutanu, continuare pe TR si TA spre stana Gaura. De aici inca putin pana la Cascada Moara Dracului si in coborare pe TG spre Simon. Propunerea mea a fost si ea primita cu bucurie si nerabdare. Singurele necunoscute erau grosimea stratului de zapada din zona poienilor (Gutanu...) si parcurgerea zonei deschise pe ceata deasa, traseul pana la stana Gaura fiind premiera pentru mine si Octavia. Zapada insa nu era mult peste glezne asa ca am mers usor in decorul cetos cu brazi fantomatici in toate directiile. De cateva ori la iesirea dintre palcurile de brazi a trebuit sa cautam poteca zona fiind necalcata si prin ceata stalpii cu marcajul vazandu-se mai greu. Zapada ceva mai mare si mici traversee la trecerea peste firele vailor Simon si Catunului ne-a mai scos din mersul monoton al zonelor aproape de plat din poienile lasate in urma. La un moment dat a aparut fantomatic prin ceata peretele Gutanu dar parea o iluzie care s-a destramat in scurt timp... Cascada era foarte frumoasa in straie de gheata si primise cativa cataratori care pusesera acolo o mansa. Coborarea pe marcaj TG a fost destul de greoaie pe alocuri din cauza ghetii, a radacinilor si a crengilor de pe pantele mai accentuate. Cu atentie sporita am ajuns pe inserat pe nesfarsitul drum forestier inghetat, unde usor relaxati am inceput sa derapam cum nu o facusem toata ziua... haha. Masinile se pot lasa destul de departe de monument, la prima bariera si cand am ajuns (in jur de 10:30) patrula o masina a jandarmeriei pe drum. A fost o tura care ne-a bucurat tare desi peisajele au fost cu ceata din belsug. Cascada inghetata a fost si ea o premiera placuta. Multumim Denisa, Ioana-Raluca si Luci!
Iata si cateva imagini:  photos.app.goo.gl/4zYy4En82jciEYdY7