saptamina 2-8 martie 2026

Iata-ne si dupa citeva zile insorite, la un nou raport.
Cum eu m-am cam saturat de iarna, am decretat ca vreau un sfirsit de saptamina mai 'la bocanci de 3 sezoane', oricit de fotogenica ar fi zapada de pe munte - si este!
Asa ca am facut echipa cu fetele si ne-am dus sa cautam semnele primaverii. in 2 excursii.
7 martie: In cautarea primaverii 1: Bobo(lia)-Breaza- maseaua ciutei
Am pornit in cautarea primelor flori de primavara, cu ceva emotii... in echipa de 4 (ca alti amatori nu s-au gasit), cu Andra, Dana si Silvia, de la Bobolia la ... Breaza (in final, ca era ziua prea frumoasa sa coborim in Poiana Campina). La inceput a fost urit, au intrat cu TAFurile si au distrus si valea si chiar muchia din dreapta pe care am urcat pe o urma de tractor, de disperare ca nu avem nicio sansa sa vedem maselele ciutei despre care stiam ca existasera acolo anul trecut... am vazut multe plante, chit ca ajusesem atunci dupa ce se scuturasera, cu 2 saptamini mai tirziu. Ca distractia sa fie deplina, nu doat muchia au stricat-o, dupa portiuni de intermezzo cit de cit OK am constatat ca au distrus si prin poina adin platou si ulterior DF cel lat si frumos, cel putin pina la fosta bariera si drumul de sonde. Regretam ca nu am ales urcarea pe la sonde, dar chiar sperasem sa vedem drumul acela frumos si muchia... Am zarit macar 2 caprioare sus in platou, traversind cind ne apropiam noi.
Pina la urma rabdarea ne-a fost rasplatita pe ultima portiune inainte de Cruce/drapel, gasind primele flori pe la cazemata, unde ne-am intilnit cu un ciclist dupa ce trecuse si o hoarda de ATVisti sa strice si mai multi potecile Cum era devreme am continuat pina la vf Tiglei si cabana cu drapel, dupa care am coborit pe Micsunelelor...Sunatorii... si desigur Primaverii la gara Breaza, de unde am ajuns acasa cu al doilea Softrans.
photos.app.goo.gl/RcAGBsk61HYioCAH6

8 martie: In cautarea primaverii 2: Padurea Riioasa - brinduse galbene
Am prins drag de gara Basarab se pare! a doua dimineata in care ne-am prezentat, de data aceasta ceva mai devreme, pt trenul de 7.15, singurul care este la o ora acceptabila si opreste in halta Sabareni. Echipa doar de 3, alti doar au amenintat ca vor veni si nu au venit... Cu Dana si Silvia. Ora de sosire este cam devreme, soarele inca nu avea putere sa incalzeasca suficient ca se gasim florile deschise, dar speram ca macar pe intoarcere, tot displayul de flori va fi complet desfasurat. Am gasit inca destula zapada, balti imense (lacuri) pe cimp si in padure unde se topise... destui copaci cazuti si crengi rupte, santuri facute de unii motorizati- din fericire nu atit de rau la la Bobolia. am tropait citeva ore bune la inspiratie, dind peste 'lanuri' cu brinduse, ca niciodata. treptat au inceput sa se deschida, si artau din ce in ce mai luminos si frumos. Dana a vazut ceva pasari mai interesante, Silvia si cu mine am zarit un iepure mare alergind prin padure. Tot ratacind prin padure pe diferite drumuri si mai mult fara, ca sa ocolim baltile si noroaiele, am ajuns si intr-o zona cu viorele mai spre capatul dinspre Gulia (deja pe intoarcere). In final am cedat 'nervos' la balaurit si am iesit aproape de capatul pistei de biciclete si ne-am intors pe ea, mai admirind pe alocuri brindusele de pe margine. Au aparut si copii cu biciclete, cu insotitoare mamele lor... pe jos. Si unii care plimbau ciini, tot pe traseul ciclist- promenada. Am prins la intoarcere trenul de Tirgoviste (tot singura optiune pina seara mai tirziu) la 13.12 parca... care era doar o sageata scurta plina, dar nu ne-am suparat pentru cele 19 minute de stat in picioare pina la gara de nord. Dana a reusit sa gaseasca si un loc neocupat.
photos.app.goo.gl/jhHKh5hufwXE6W3d6

Simbata, Andrei B- eternul explorator boboleaz a ales altceva- a mers cu un grup maricel in Poiana Vinturis, si spre deosebire de noi acum citeva saptamini, s-a incumetat sa ia podurile rupte la rind si sa vina pe forestierul degradat la intoarcere. Din acest motiv, Raluca -mare doritoare de brinduse galbene- nu a mai aparut la tura noastra de duminica, fiind prea solicitanta excursia de simbata.
youtu.be/rrbHaOWjHYI?si=Xw_Po4YeucsNSDVp
youtu.be/7hnSIKqQ_XA?si=xfB9R6qVr1zEjy70


Altii au ales muntii, zapada. A meritat din plin.
Diana S ne-a trimis un album dintr-o tura insorita in Ciucas:
photos.app.goo.gl/9hDd4dKhi3u13XMs5
Comentariul Ancai S: Ciucas, Cabana, Tigai, Vârf, juma de Bratocea, sub Tigai, cabana. 
ne-a alergat Diana toată ziua 🥴

Un grup a fost pe Piciorul Ciinelui, in Baiului si a coborit pe Gagu.
Altii... prin Grohotisu- asteptam rapoartele!

De la Emil, avem un album  scurt cu vizita de la Comana

Pozele, plus cîteva comentarii sunt în GooglePhotos:  photos.app.goo.gl/iwrZ1F2KcmpBvfKn7

Tuturor doamnelor și domnișoarelor le urez La Mulți Ani pentru 8 martie! O primăvară cât mai frumoasă cu multe drumeții!


... va urma ...

Reamintim că cele prezentate de noi în Cronica sînt de regulă activitități ale membrilor activi ai Clubului Alpin Floarea de Colt / foști membri/ și ale simpatizantilor noștri, majoritar cu participare și a altor colegi. Participarea la aceste ture este gratuită  și fiecare este responsabil pentru alegerea turei sau participării, dar dorim să ne cunoaștem înainte de a accepta noi membri în Clubul nostru.
Sîntem deschiși celor care vor să ni se alăture în ture, le primim contribuțiile la Cronică, chiar dacă nu fac parte din Club, fără însa a ne 'lăuda' cu ceva care nu ne aparține, contributorii fiind responsabili 100% de ceea ce trimit sau postează singuri la Cronică.

Impreuna cu Marius , Monique, Cristi, Iuliana, Marinica si Gabi am fost  in muntii Grohotis.
Vreme superba, soare puternic, zapada buna de mers. Am lasat o masina in pasul Bratocea si alta langa manastirea Suzana. Urcarea am facut-o prin pasul Bratocea. Urcus lejer prin padure pana la varful Bobul Mic, apoi Bobul Mare (mai mic ca altitudine ca Bobul mic?) si apoi, de pe varful Grohotis am coborat pe un picior si drumul forstier pana in sosea la aproximativ 1 km de manastirea Suzana. In coborare cristi a speriat un ursulet care statea cam in poteca
O zi frumoasa, cu mult soare, un masiv bun pentru ture lejere si o noapte doua, la cort, iarna.

Cu ani în urmă, culorile de toamnă ( photos.app.goo.gl/wPLXYe9fSZTRj9ng6 ) ne-au arătat că un munte mic poate fi foarte pitoresc aşa că ne-am dorit să-l vedem de aproape şi îmbrăcat în alb… ceea ce s-a întâmplat abia acum, la început de martie. Plecăm din pasul Bratocea pe traseul de creastă al muntelui Grohotiş (bandă roşie). La umbră zăpada e bine întărită dar pădurea desfrunzită lasă soarele să ne mângâie plăcut. În mai puţin de o oră ieşim din pădure. În spatele nostru se întinde culmea Bratocea pe care am bătut-o cu pasul de atâtea ori. Lăsăm în stânga vf. Babeş şi culmea care se termină cu Faţa lui Gherghel (variantă de coborâre rapidă în Cheia). În faţă lucesc în soare culmile domoale care preced vf. Bobul Mic. Zăpada nu e mare dar e continuă şi bună de mers. Înaintăm pe urme dar ne abatem în stânga spre vf. Bobul Mic (în afara potecii). Spre vest, dincolo de valea Doftanei, se întind mt. Neamţului şi Baiului şi mai departe mt. Bucegi şi Leaota. În partea cealaltă, mt. Ciucaş şi creasta Gropşoarele-Zăganu. Continuăm în direcţia vf. Bobul Mare ocolind uşor valea care separă vârfurile, să nu coborâm prea mult. Traseul marcat a rămas mult în dreapta aşa că ocolim puţin să revenim în creastă şi urcăm în vf. Grohotiş, cel mai înalt din zonă (1.768m). Facem pauză de masă apoi coborâm piciorul lung care se lasă din vârf spre sud-est (cruce albastră). Ceva mai jos un ursuleţ ne taie calea dar fuge repede spre pădure la treburile lui. În pădure piciorul continuă abrupt şi ajungem în drumul forestier de pe valea Grohotiş (mai jos valea Bobul). În cca 8 ore ajungem din pasul Bratocea înapoi în DN1A puţin în aval de mănăstirea Suzana.

photos.app.goo.gl/qKathJPn6JnrZbfdA

Salut!
Ne gandisem inca de anul trecut sa ajungem la poalele Parcului Natural Gran Paradiso si oarecum in apropiere de Montblanc sau Matterhorn asa ca Torino a fost destinatia noastra pentru acest sfarsit de saptamana. Vineri seara am zburat catre Torino in premiera de pe Aeroportul din Baneasa - Aurel Vlaicu care mai nou este aeroport international. Planul era ca a doua zi sa urcam in autobuzele Trenit (autobuzele companiei feroviare ce suplinesc si fac legaturi intre statiile de tren) si sa mergem spre Valea Aosta, la poalele Gran Paradiso. Vineri seara insa avand chef de plimbare in frumosul oras am ajuns dupa orele 00 la cazare cumva obositi si am hotarat sa vedem ce vom face, a doua zi... A doua zi nu prea am mai gasit bilete la autobuzele catre Aosta (deci daca mergeti ar fi bine sa va rezervati cel tarziu cu o seara inainte...) asa ca am mers in apropiere de Torino la Venaria Reale. Pe langa linistea frumosului orasel ce gazduieste un palat regal aproape de centru si un palat pe domeniile de vanatoare ale Dinastiei de Savoia am descoperit cu surprindere ca domeniul este vast si plin de poteci si trasee de plimbare la pas sau cu bicicleta. Am vizitat cat am putut din frumoasele obiective, biletul incluzand palatele, gradinile... O parte din poteci le-am strabatut pe biciciletele inchiriate undeva langa palatul de vanatoare. 
Duminica a venit in sfarsit si ziua mult dorita - explorarea Vaii Aosta. Autobuzul de dimineta ne-a dus catre Valea Aosta jumatate din drum fiind printre frumosii munti inzapeziti in partea de sus. Ne-am petrecut ziua in frumoasa statiune Aosta si in apropiere, pe unul din traseele usoare ce urca la un frumos punct de belvedere in Rezarvatia Nat. Tsatelet. Creste semete se zareau in toate directiile si ne-am bucurat sa fim atat de aproape de Parcul Nat. Gran Paradiso. Dupa amiaza am mers cu bus-ul catre statiunea Chatillon Saint Vincent unde am urcat catre Castelul Ussel de unde am admirat din nou Valea Aosta si crestele din zona. De aici din Chatillon in sus pe vale se poate ajunge in Cervinia de unde mai sus putem admira Matterhornul de pe partea italiana. Ne-am promis ca vom reveni... 
Ultima zi noi am petrecut-o intr-un maraton al explorarii strazilor orasului Torino si al vizitarii catorva muzee si biserici. Daniela M care a venit cu noi in acest week-end a ales o zi pe bicicleta la marginea orasului - poate ne va povesti chiar ea mai mult din aceasta ultima zi...
Au fost trei zile pline, foarte frumoase, apropierea de maiestuosii munti fiind impresionanta. Va recomandam Valea Aosta, merita! La multi ani femei si barbati si primavara frumoasa!
Cate ceva din povestea in imagini a acestor trei zile:

photos.app.goo.gl/dscZxKLVcmFSCgDz9

photos.app.goo.gl/wGAZvxeCHvXZJn5w6

photos.app.goo.gl/9c2y36QsBrH3JKsJ9