saptamina 20-26 aprilie 2026

Saptamina aceasta a fost tot mai primavara,doar cam vintoasa - ca doar se apropie luna mai. Zapada este inca destula pe munte, mai ales la altitudine si mai si curge, se inmoaie... Tot mai multe flori, ceea ce face turele mai vesele si colorate.
Si biciclisti se bucura de vremea mai buna de excursii.

Eu raportez citeva ture, una in recunoastere, de joi, la Calugareni/Crucea de Piatra la
Ghiocei de balta: photos.app.goo.gl/S3mv16dvDck4Krh37
urmata de o tura cu grupul, duminica: photos.app.goo.gl/tYuuYHzS75wf9gvu7

Simbata am fost pe munte, de la Azuga la Busteni, prin valea Grecului spre Leuca Mica si saua Baiului, Diham, Poiana Izvoarelor, Pichetu Rosu, Cabana de vinatoare Coltii Morarului:
  photos.app.goo.gl/zw8Rueu4PDCzt7qaA

Artemiza ne-a trimis un album cu lalele si ghiocei:
photos.app.goo.gl/JvHbbhQKBvGzevub9

Diana S a fost si ea separat de grupul mai mare, duminica tot la ghioceii de balta: photos.app.goo.gl/uGnMTWJXujXqXDZ46

Svetlana, cu noi in grupul mai mare:
Aici sunt toți ghioceii din bălțile Neajlovului, spre care am fost conduși de fearless leader
photos.app.goo.gl/6AvRpuBETr6Mgq7S7

Si, cu ceva intirziere au mai venit citeva poze de la Liviu :
www.icloud.com/sharedalbum/#B1w53qWtHJ5RKCR

si Anca V:
photos.app.goo.gl/k874AVFXFZuKQxup9
de pe traseul:  Sinaia-Poiana Regala-Poiana Tapului-Busteni



... va urma ...

Reamintim că cele prezentate de noi în Cronica sînt de regulă activitități ale membrilor activi ai Clubului Alpin Floarea de Colt / foști membri/ și ale simpatizantilor noștri, majoritar cu participare și a altor colegi. Participarea la aceste ture este gratuită  și fiecare este responsabil pentru alegerea turei sau participării, dar dorim să ne cunoaștem înainte de a accepta noi membri în Clubul nostru.
Sîntem deschiși celor care vor să ni se alăture în ture, le primim contribuțiile la Cronică, chiar dacă nu fac parte din Club, fără însa a ne 'lăuda' cu ceva care nu ne aparține, contributorii fiind responsabili 100% de ceea ce trimit sau postează singuri la Cronică.

Cateva imagini de sambata din Ciucas - Pasul Bratocea - Varf - intoarcere pe sub Tigai si inapoi pe Bratocea.

photos.app.goo.gl/2NxJqPex3bycPu6q8

si de duminica din tura la ghiocei propusa de Angela

photos.app.goo.gl/9FnjDBrztaJs31YaA

Sâmbătă se anunţă soare cu nori, tocmai bine pt o zi lungă în Bucegi. Pornim puţin după 8 de la Gura Diham - Moniq, Cristi, Marinică şi Marius - pe poteca abruptă spre Plaiul Fânului prin pădurea înverzită, plină de brebenei. Poiana Coştilei ne întâmpină cu o mare de brânduşe şi ghiocei. Bâjbâim puţin urcarea spre Hornul Pământos dar nimerim în cele din urmă. E puţină zăpadă şi coborâm cu coarda în firul văii Mălinului [ mariusradu.ro/drumetie/carpati/bucegi-valea-malinului ]. Săritoarea mare e îngropată de o urmă veche de avalanşă. Zăpada proaspătă variază de la câţiva cm până sub genunchi pe alocuri, printre bulgării mari îngheţaţi, aşa cum a aşezat-o vântul dar se merge bine. Urme vechi nu se mai văd, ne schimbăm între noi şi chiar dacă e pantă unde piciorul intră bine în zăpadă se fac trepte bune pt cei din spate. Colţul Mălinului [ photos.app.goo.gl/PuYNhYydekhRD4op8 ] veghează în soare în dreapta noastră. În poiana La Lespezi se bifurcă ademenitor în stânga valea Scoruşilor dar noi continuăm spre canionul văii Mălinului. Panta devine tot mai susţinută şi efortul pe măsură. La Brâna Mare a Coştilei soarele se ascunde după nori şi vântul adie şi ne răcoreşte plăcut. Către final, înainte să vedem releul de la Coştila, ne abatem, fără voie, pe un fir secundar în dreapta. E mai abrupt dar ne scoate într-o creastă expusă şi apoi imediat pe micul platou, la nord de releu. Am făcut aproape 7 ore până aici aşa că e timpul pt o gustare de prânz. Spre Obârşia-Omu-Bucşoiu e totul alb, doar faţa sudică a Morarului este, în mare parte curată. Coborâm direct pe valea Priponului pe zăpada neumblată. Se merge bine, nu e nevoie de piolet dar păstrăm colţarii. E zăpadă bună până jos aşa că ţinem firul văii iar la final ne mai ajutăm de coardă pe ultima porţiune abruptă. Scoatem colţarii şi traversăm spre valea Cerbului. Doar o urmă veche de ski pe poteca turistică, încă nu se circulă pe-aici. Scăpăm complet de peticele de zăpadă de-abia jos când traversăm valea Mălinului. Curând suntem din nou în Poiana Coştilei şi revenim la Gura Diham pe-acelaşi drum, în total aproape 11 ore.

photos.app.goo.gl/bo3nJE4Uk25mNdTBA


Atenţie: Văile alpine - cu sau fără zăpadă - au pasaje expuse cu risc de accidentare gravă. Informaţiile pot fi folosite doar pe propria răspundere.

Salutari!
Spre sfarsitul acestei saptamani am ajuns din nou in Lombardia, in frumoasa zona partial cunoscuta de pe riviera Lacului Como. Vremea a fost excelenta asa ca ne-am putut urma maretele planuri... De data asta ne-am cazat in frumoasa si linistita localitate Mandello del Lario de unde aveam acces mai bun catre crestele masivului Grigne. In prima zi plina am mers catre Lecco cu trenul si chiar de langa gara ne-a luat autobuzul (nr. 5) catre funivia (telecabina) Piani D`Erna. De langa statia de capat a autobuzului, langa parcarea telecabinei incep traseele montane. Am urcat pe potecile spre Via Ferrata Gamma 1 pentru a parcurge frumosul traseu... Ajunsi la intrarea in via ferrata urmarim poteca pe la baza stancilor si ajungem si la falezele de escalada din zona. Traseul de ferrata este cotat D probabil din cauza lungimii sale (3 ore anuntate - noi am facut vreo 4) si in afara de o zona cu pereti drepti din prima parte in rest nu este foarte dificila. O prima parte se termina pe un mini platou de unde se poate face o retragere spre Ref. Stoppani. De aici in sus traseul este mai lung decat ne-am asteptat insa peisajele merita vazute in urcare... Tancurile cu vegetatie si stanci apar treptat, sunt si cateva valcele, o crestuta draguta cu panorame superbe, un pod indian scurt si chiar inainte de peretii finali un dragut podet. La final bucuria reusitei ne-a reincarcat putin bateriile si dupa o scurta pauza am coborat spre Ref. Stoppani si spre statia de autobuz. 
Urmatoarea zi ne-am gandit sa fie mai lejera asa ca am urcat in tren catre Varenna pentru a vedea Castelul Vezzio, o parte (mica) din traseul Sentiero del Viandante ce urca pe coamele cu multiple belvederi catre lac deasupra Varennei si pentru a merge catre Bellagio cu unul din vaporase... In jurul amiezii cozile la vaporas nu erau prea atractive (pe 25 aprilie fiind si zi de sarbatoare in Italia - Ziua Eliberarii). insa spre seara ramasese doar o coada si o binevoitoare casierita ne-a vandut doua bilete (caci cele online erau demult terminate...). Dupa vizita in Bellagio am prins apusul pe lac in tura de intoarcere spre Varenna. 
Ultima zi, la recomandarea gazdei (dnul. Giovanni) am urcat catre Refugiul Elisa ce sta undeva sus, chiar sub crestele masivului Grigne. Traseul este foarte frumos, in partea de jos cu cateva cascade si o grota (fost cuib al rezistentei italiene din timpul razboiului mondial). In partea de sus peisajul "se deschide" si apar crestele masivului Grigne fie salbatice si asemanatoare cu castele de nisip pe care le faceam pe cand eram copii la malul marii, fie albe, stancoase asemanatoare cu cele din Dolomiti. Mai sus poteca serpuieste la baza unei creste stancoase albicioase (ce se vede mareata si de jos din localitate) ce are doua varfuri principale: Cavallo si Carbonari. Intre aceste varfuri este si o via ferrata care urca spre poteca pentru un alt refugiu de mai sus... La refugiu erau cativa oameni care trebaluiau si langa refugiu flutura un urias steag italian arborat cu ocazia zilei de sarbatoare. Refugiul nu era inca deschis pentru a inopta acolo iar cabanierii au coborat aproape odata cu noi... I-am reintalnit jos in barul Simone unde am primit de la simpatica doamna barmanita cate o vedere si cate o stampila pentru ca am trecut pe Sentiero del Viandante. 
In ziua zborului de intoarcere catre casa am avut timp si de o scurta plimbare prin frumosul orasel de la malul lacului - Lecco.
Mai multe povesti, in imaginile din aceste minunate zile:

photos.app.goo.gl/cMmyaULeK8W5eW2h8

photos.app.goo.gl/VZWctaSfUQBw9ZzJ9

photos.app.goo.gl/8EJBbT9PbksKn8f49