7-8 iunie 2008 - Acelasi Macin - alta excursie :)

povestirea pe lung (sau pe scurt, depinde de punctul de vedere) a unei frumoase excursii in Macin...

unii au plecat vineri seara. noi, restul, vineri seara de-abia incepeam sa umplem masinile cu bagaje. dupa ce am pus in portbagaj cortul (de 7 kile si juma de metru cub), scaunelele, gratarul, carbunii, facliile (absolut necesare), ne-am dat seama ca dupa ce o sa incarcam si sacii de dormit, izoprenele, rucsacii si haleala, ne apropiem periculos de capacitatea maxima. si nu puseseram decat pt 2 persoane. si daca si ceilalti vor avea bagaje cam tot cat noi...

sambata dimineata, pe la 5.50 eram in parcare la ina, gata sa mutam bagajele din masina mea in a ei si sa umplem masina cu fete (i(ri)na, cristina, ilinca si andreea)...
dupa ce am strivit/tras/impins cu fundul/mainile/picioarele in toate partile calabalacul... din portbagaj si din masina (ca doar am mai avut si acolo peste/sub noi vreo 3 rucsaci, 2 papornite cu furaje, cateva sticle cu apa/cafea, cd-uri si alte prostii care ne sareau in cap la fiecare curba), ne-am urnit spre gratar... pardon, munte .
in acest moment trebuie sa-i multumim cristinei ca stie cum sa vina cu un bagaj mic, adecvat unei excursii de 2 zile .

drumul pe autostrada, apoi prin drajna si slobozia nu e interesant in sine... de nepretuit au fost discutiile noastre profunde despre una alta, care nu se pot reproduce in public ... pe urma am luat-o stanga spre topolog, numai ca stanga am nimerit, dar topolog nu. prin urmare am facut vreo 40 km intr-o ora jumate... in conditiile in care traficul eram noi, cateva carute care treceau ca vantul (probabil era vreun camel trofy in zona - versiunea pt carute) si cateva animale dependente de adrenalina, care traversau neregulamentar drumul, fara sa se asigure. pe scurt... ina a evitat cu succes gropile/denivelarile, noi n-am reusit sa evitam chiar toate obiectele care zburau prin masina in partea din spate (de unde am avut o viziune de ansamblu asupra a ceea ce se petrecea in interior). oricum, daca nu ratam drumul cel cu asfalt neted, am fi pierdut frumusete de peisaj... plus ca nu mai aflam cum e sa te deplasezi pe 3 axe relativ simultan (inainte, sus-jos, stanga-dreapta). si nu se nastea o alta conversatie adanca si filozofico-existentialista despre asemanarea izbitoare dintre gaste si oameni ... in fine, nu adancim acum subiectul, poate data viitoare cand mai mergem pe acel drum.
dupa ce am salvat o broasca testoasa care s-a gandit sa traverseze soseaua intr-un loc cu vizibilitate redusa (inca ne mai intrebam daca am asezat-o in iarba pe partea pe care avea treaba), am ajuns aproape de locul de campare. ne-am mai invartit vreo 30-40 min pana sa-l gasim, urmand indicatiile scrise si telefonice despre diverse repere (jumate derutante)... era sa omoram o alta testoasa, care pana la urma a avut zile, dar demnitatea i-a fost afectata ... si in final am ajuns la copacul mare sub care erau corturile si masinile.

ca traseu, am luat-o catinel spre culmea pricopanului... eu am avut ideea neinspirata sa imi scurtez pantalonii, spre deliciul scaietilor si plantelor catifelat-tepoase. timing-ul a fost perfect. cand ne-am intalnit sus cu restul grupului, a inceput sa ploua. n-a tinut mult, doar cat sa ne deranjam sa scoatem plasticele. am facut un solicitant traseu de creasta si catarare , am discutat vreo juma de ora daca sa mergem sau nu la niste lacuri care se vedeau in zare... am decis ca nu... si ne-am intors prin iarba (cam nebarbierita) spre corturi, cu opriri la niste chestii ce pareau a fi cirese amare (amare sigur erau). unii ziceau ca parca nu seamana cu ciresele, dar cristina a argumentat logic: "e cires, pt. ca altceva n-are ce sa fie". foarte corect. pe mine m-a convins. am mancat.
am continuat ospatul cu dude dulci si colorate. am ajuns la tabara. iar ospat cu dude dulci. necolorate de data asta.

seara am facut un gratarel mic, la 2 tipsii, cu frigarui asortate cu puisori, porculeti si legumite... am avut o tentativa de a praji si niste dovlecei si vinete incapatanate. vinetele macar s-au incalzit, dovleceii au rezistat eroic si la un momant dat am zis sa nu-i mai chinuim, asa ca probabil vor deveni azi maine o gustoasa mancarica la ilinca in ulcica.
atmosfera placuta, de savana ... la lumina frontalelor si a facliilor cu gaz lampant .
vinul inei a fost foarte bun si apreciat ... motiv pt. care am adormit pe drumul dintre intrarea in cort si contactul cu izoprenul si am ratat concertul infricosator al monstrilor din iarba (gargarite, furnici si muste zabauce).
ilinca s-a trezit peste noapte, la timp pt. a observa un ozn langa cort, care s-a dovedit a fi un mic foc langa masina inei, de la niste carbuni care au inviat nu se stie cum. si uite-asa ina are in continuare 4 roti si nu 3 .

a doua zi am strans calabalacul (care evident parea ca s-a expandat). am halit iar niste dude, ne-am dus pana in satul greci, pe un traseu off-road (recomandat amatorilor de praf). acolo ne-am scuturat/desfundat si am urcat printr-o vale, pornind de la cariera, am mai facut niste catarari , o bucata de traseu de creasta si incet-incet am ajuns pana pe calcata, unde s-a lasat cu sedinte de streaptease solar in acorduri de ciocolata topita ... apoi am coborat la masini. am plecat spre buc, nu inainte ca ina sa faca pierduta galeata unei fantani... de fapt nu se pierduse, o lasase pe fundul fantanii ...

sosirea in buc in jur de miezul noptii. transportat din nou calabalacul dintr-o masina in alta... somn... serviciu a doua zi etc.

poze se pot vedea in diverse locuri. nu indraznesc sa postez decat linkul meu
picasaweb.google.com/andreeasv/Macin_7_8_iunie_2008

vesela excursie si jurnal la fel (am numarat vreo 15 smiley...)

Pozele foarte frumoase, mersi-mersi-mersi!!
Parca fusese vorba de ceva tei, ca plan, data trecuta dupa Macin I? Probabil ca acolo s-au trecut deja sau? oricum savana e frumoasa, chiar daca urla sacalii...ca cicade am mai auzit la viata mea! :mrgreen: (ma dau mare, nu stiu cum as fi reactionat eu sa ii aud)

Teii nu erau infloriti inca !!...decat prin exceptie , cativa.

Cu sacalii a fost simplu, n-am stiut ca exista asa ceva pe-acolo - nu m-am stresat. Ce bine e sa fii ignorant uneori...