Tura de duminica 13/7/08

In ciuda numarului nenorocos ziua se arata frumoasa, poate un pic prea calduroasa. Cu o saptamana inainte tremurasem! Echipa: Noni, Nelu, Corvin, Ruxi cu gemenii, Vali, Aurelia, Miruna, Minela, Costel, Orlando, Rodica cu Tara si cu mine. Dupa Troita intram pe Munticel, ma cufund in racoarea padurii ca intr-o apa lina. Munticelul frumos ca intotdeauna, m-am bucurat sa vad ca nu erau urme proaspete de ATV-uri. S-a mers snur, nici nu am facut pauza traditionala in Poiana Costilei. Nelu a luat-o pe V. Cerbului si Pripon. Restul am continuat, primul popas la intrarea pe V. Morarului. De la Poiana cu Urzici urmeaza spre dreapta urcusul catre Timbal, unde am facut primul popas mai ca lumea. Puteam vedea un grup care urca pe o limba de zapada pe V. Morarului. Minela, Costel si Orlando s-au hotarat sa ramana, Orlando era in tenisi. Restul am continuat, era ora 13.00 si soarele dogorea. Urcusul pe panta inierbata, mai vegetata parca, obositor ca de obicei. La 13,45 eram in punctul unde se trece pe versantul nordic al Bucsoiului. Aici ne-am despartit, Corvin & co, Aurelia si Miruna au continuat spre Omu, restul am luat-o pe Brana Bucsoiului. La stanga prin jnepenis in urcare usoara si apoi de-a coasta pe versantul sudic al Bucsoiului. Nu exista o poteca ca atare versantul fiind acoperit cu iarba bogata tocmai buna pentru oi. In coborare usoara pana cand am dat de talveg. De sus de la cucurigu echipa de pe creasta ne faceau semne si strigau veseli. Pe celalalt versant al vaii se vedeau destul de clar politele care formeaza Brana Morarului. O turma de oi se prelingea la vale. Noi am coborat pe firul vaii, o singura limba de zapada mai serioasa pe care am traversat-o cu grija. De la Poiana cu Urzici Noni si Vali au mers mai repede. Noi am coborat pe Plaiul Fanului, izvorul binevenit fiindca terminasem apa si chiar si benzina. Acceleratul de Timisoara a fost un tren de treaba, a intarziat 40 de minute, restrictie de viteza din cauza caldurii, asa ca l-am prins fara probleme. Cam 8-9 ore de mers pentru tura asta.

Draga Dane,
chiar ma gandeam sa va sun sa va spun cum a fost continuarea drumului. Intradevar, noi eram cei bucurosi, de pe 'spatele balaurului' care va faceam semne nefiind siguri ca ne-ati observat.
Am continuat drumul pe creasta si am urcat apoi pe Bucsoiul Mare, coborarea facand-o pe traseul Deubel (parca asa era pe indicatoare) si pe la Prepeleac, Pichetul Rosu, Poiana Izvoarelor, Gura Diham si inapoi la Caminul Alpin unde ne lasasem masina. La 21.15 am ajuns la masina si dupa ce le-am lasat pe Aurelia si Miruna pe langa casa lor la 24.00 am ajuns si noi acasa dupa o tura de 11 ore. Eram obositi dar multumiti si cu bateriile pline pt o noua saptamana.
Ieri am vazut-o pe Rodica in drumul ei spre casa, de la serviciu, as fi vrut sa o sun, eu fiind in autobuz dar cand am vazut ce incarcata este am renuntat.
O zi buna si sa vedem ce facem duminica ca de luni seara am mutat cartierul general, adica copiii si pe mama, la Slanic si de vineri seara o sa mergem si noi acolo. Poate il conving pe Corvin sa venim duminica la munte. Numai bine. Ruxi