RT de 5.09.09 pe sub Vinturis pe vale

alt RT din seria "obsesia Vinturisului":
am plecat cu Virgil, Rodica, Jeni si Paul din halta Sinaia Sud, sa vedem unde reusim sa ajungem pina nu intra frontul rece, ploile etc.
Am pornit vioi pe valea(drumul forestier) Zgarbura. Arata mai bine decit in ultima vreme, este curatat si largit si parca mai neted... pentru ca la capatul drumului au mai intrat "exploatatorii" cu TAFurile. De la capatul drumului in schimb am avut parte de poteca degradata, cam noroi si santuri, pina la Calea Codrului.
Am mers pe vale pentru ca vroiam sa trecem pe la Fintina lui Gatej- pentru apa... ca cine stie, de o fi secat Izvorul Dorului de tot???!! :roll:
De acolo am revenit un pic, cam acolo unde am iesit din valea Zgarbura si am prins o varianta destul de buna de poteca pina in drumul conductei de captare, la care ne-am racordat cu putin inainte de "coama" ce vine din muchie - urcus posibil spre Stina din Zgarbura (prietenii stiu la ce ma refer!!alt zgarburism angelian :mrgreen: ).
Si curind dupa aceea am ajuns la balta cu "broaste", podete etc.
Am tropait vioi pina la poiana de la Cota 1020m. Ciuperci... pe drum.
Dupa un ragaz de o clipa, am continuat prin poiana si am prins continuarea drumului conductei, dupa hranitoarea veche, noua si traversarea unui afluent din dreapta cum urcam. Am urmat poteca vreo ora, pina la un fir secundar de vale, cu o mica cascada... unde am primit botezul apei la bocanci, unii dintre noi. Apoi am balaurit-o un pic, dar ne-am prins repede si am traversat spre firul principal si capatul potecii de captare, la cascada de la cota 1170, unde conducta intra in cascada.
Am trecut apa si ne-am oprit pentru o pauza de poze la cascada de deasupra, cea cu lacul mare verde la baza.
Apoi am urcat in etape de mici sau mai mari ocoliri pe acelasi mal (drept al vaii), cu reveniri la fir pentru peisaj si poze... pina am dat de o cascada pe care a trebuit s-o studiem mai bine, ca sa vedem unde ocolim acea treapta. Ocolirea a fost pe acelasi mal, sub un perete umed, negricios acoperit de vegetatie, pe un fir secundar cu apa, pe/prin/pe linga. Ne-a scos deasupra si am traversat inapoi spre dreapta. Alta saritoare, alt lac.
Din acest loc ocolirile le-am facut mai toate prin dreapta cum urcam (malul sting) sau am mers "direct" in sus, daca se putea.
O buna bucata am mers pe poteci vag vizibile, mai pamintos, mai cu revenire la fir si apoi iar spre dreapta.
de remarcat a fost un punct in care a trebuit sa ne cataram pe o fata mai negricioasa cu prize de picior si ne-am tras de un copac (priza de mina) ca sa iesim deasupra.
Am depasit cascada frumoasa cu prag alb (denumita de Diana si Anca "altarul")-tot prin dreapta cum urcam.
O ocolire mai lunga ne-a dus inca o vreme in sus, prin balarii, horn, copaci.
La ora 14 ne-am vazut in fata unui obstacol (saritori) mai mare, la care nu reuseam sa ne hotarim pe unde s-o luam, avind in cap si posibilitatea ca va trebui sa revenim pe acelasi drum. Norii incepusera sa se adune sus in munte, si estimind ca sintem inca departe de cascada mare cu iesirea in poteca (estimare pare-se realista era inca vreo 2h!! daca nu greseam drumul, adica! fiindca in mod evident nici unul dintre noi nu stia pe unde "trebuie" mers "oficial"), valea se ingustase - dupa ce am urcat deasupra unui bolovan mare si am zarit ceva continuare, dar mai la distanta si nu mi-a placut ce parea sa fie pina acolo "in linie dreapta", am decis ca "nu pe aici" si am coborit sa spun rezultatul misiunii de recunoastere. Ne-am mai uitat putin la pe unde s-ar putea urca eventual, nu a aparut evidenta o varianta si ar fi trebuit sa mai cautam, asa ca am "stat strimb si am cugetat drept", si am decis ca pentru azi ne ajunge -sa apucam sa iesim din partea dificila a traseului inainte de a veni vremea rea si sa ne intoarcem.(pe ultima jumatate de ora de urcare si pe coborire eu nu am mai facut poze, asa ca poate Paul sa ne mai ilustreze ceva (sau Rodica?). La 14.05 am pornit in jos.
In jumatate de ora am revenit la cascada cu lac, unde am facut o pauza mai lunga, de masa, de acum linistiti ca urmeaza poteca. Poteca "conductei de sus" am parcurs-o tot cam in jumatate de ora, pe la 4 eram la "broscarie". Am tropait sub amenintari sonore din cer spre Gatej, si de acolo pe drumul Codrului spre pirtia mica/varianta peste pirleaz(care lipsea), prin curtea cu trepte deasupra telecabinei, piata, spre gara, sperind sa prindem acceleratul de 5. la 5 fara 5 alergam pe linie printre picaturi de ploaie spre peronul garii regale. Am ajuns si a si inceput sa toarne. Vis-a-vis pe Piciorul Ciinelui parea inca soare si a inceput spectacolul de sunet si lumini cu fulgere si trasnete.
Trenul a intirziat vreo 15 min, dar noi nu mai aveam treaba: am ajuns exact la timp!!inaintea ploii.

Microb adevarat, valea asta ...
Uite doua poze cu cascada "filiforma" care se ocoleste pe stanga (si pe dreapta, Virgil a fost) - ocolire de ~ 1h. si se revine in vale exact inainte de cascada Vanturisului.

Prima poza e din 2006 si ultima din iunie anul acesta.

Desi nu am gasit amatori (ma asteptam!!), m-am intors la "locul crimei"... adica m-am dus la cascada "cu pricina".

Am plecat din Sinaia cu maxi-taxi, am urcat spre Vf cu Dor pe drumul de iarna (plin de zmeura!!aviz amatorilor- pe la podet), am iesit pe pirtie- este in amenajari(plin de utilaje!), ceea ce m-a facut sa imi schimb gindul initial de a merge "pe sus" prin Vf cu Dor la "Lacuri" (fara marcaj), sa cobor la cascada pe drumul de intoarcere(poteca sub Coltii lui Barbes), PR.
Nu am "rezistat" nici macar sa urc pina la intersectia marcajelor, ci, observind de jos o poteca ciobaneasca, am traversat valea pe ea si am inceput sa urc spre "izvoare" pe malul opus. Am urcat eu ce am urcat, apoi am cotit incetisor spre Vinturis, interceptind poteca marcata mai incolo. Balaurind, ca de obicei. Primul marcaj a fost din cele pictate de Eugen, cu cerc galben, apoi a aparut noul marcaj refacut(Bravo!! era si timpul!), care m-a bucurat asa de mult ca i-am facut o gramada de poze!
Si poteca a mai fost aranjata un pic, dar este nevoie de multi pasi ca sa o bata, altfel probabil ploile o vor spala in anumite portiuni mai framintate.
Am ajuns la bifurcatia drum iarna/vara pe la 11.
Am urmat vioi drumul de sub Colti pna spre "poiana unde noi facem pauza deobicei" (citez din Anca). Comentariu: nu stiu unde fac "noi" pauza, ca daca as fi fost cu ei, stiam care e... noroc ca in final am gasit o exprimare in care ne-am inteles!! asa ca de data asta am identificat corect locul unde se coboara la cascada Vinturisului "de sus" ( cea mare de dupa cea "filiforma").(Era exact acolo unde credeam eu, dar mi se parea ca toti imi spun ca nu e acolo!)
Pina acolo am vazut alte vilcele "cu copac"(ca asta era genul de repere pe care le aveam de la altii...), dintre care unul era exact cum il vazusem in poze "de referinta"... numai ca nu era acolo unde trebuia sa fie! Asa ca e clar, nu aveam reperul corect, de aici balmajeala si "negasirea"... pina acum.
Am coborit cam greu pina jos, mai ales ca eram singura si trebuia sa am si mai mare grija... parca.(ca daca eram cu altii, ce, era mai vesel daca pateam ceva?? doar ca eventual puteau sa anunte unde sint, daca pateam ceva, ca usor nu era sa ma scoata de acolo) Cum balariile erau mari, nu se prea vedea unde sa pui piciorul, asa ca mi-a luat coborirea vreo jumatate de ora- la urcare am fost mult mai rapida, doar 20 min, ca de acum stiam pe unde si... de jos vedeai unde calci!sub balarii.
Pe la ora 1 eram la cascada si o pozam pe toate fetele. Am cercetat treceri, dar pina la urma mi-a fost tirsa sa trec complet pe malul opus sa incerc sa prind poteca de ocolire spre cascada filiforma, am studiat doar terenul si nu mi-a placut intr-atit incit sa continui. Asa ca dupa o scurta pauza (activa) am urcat inapoi la poteca marcata.
Aici am decis ca este devreme si hai sa continui in sus, sa ma duc si la cascada "mea" de sus, adica cea mica, uneori evantai, de cele mai multe ori insa filiforma. :lol: (circa 15 min de la pragul vaii)

La 13.45 eram la ea, m-am mai fitiit si pe acolo un pic pret de citeva poze, si am revenit in poteca brinei.
Brusc m-a cuprins o lene si o nehotarire... ca misiunea era indeplinita, si ma gindeam pe unde sa ma intorc... sa iau poteca marcata inapoi, sa urc pe varianta nemarcata... mi-era cald si lene... eh, dar nu puteam ramine acolo, asa ca am decis sa continui spre lacuri, cam fara tragere de inima. M-am gindit si la... ce-ar fi sa merg spre Dichiu, dar iar ideea cu urcatul si cit de lung e... m-au descurajat.
La faza asta am vazut si o vulpe care a luat-o in sus pe "directa", dar am fost prea lenta pentru a o putea poza.
Am ajuns aproape spre stina, cind am hotarit sa incep sa urc in dreapta fara a ma mai duce spre vilcelul "clasic" al variantei peste Virful cu Dor, sau cu ocolire pe la Scindurar. Si tot urcind am vazut o poteca destul de bine "marcata", ciobaneasca. Ora 14. Atunci mi-am amintit de panta aceea de sub Vf cu Dor pe care ne-am jucat cu grupul cu opriri in piolet si mi-am zis ca trebuie sa fie o polita pina acolo, un fel de etaj superior al Politelor Coltilor lui Barbes, ce-ar fi...?!
Am urmat poteca ciobaneasca de-a coasta, am traversat un vilcel mai pronuntat si am tot mers pe "drumul" destul de bine conturat. Sigur ca existau mai multe variante, dar le-am tinut pe cele care erau in "ideea" mea.
In afara de ultima portiune sub Virful cu Dor unde era mai salbatic si mai rupt, drumul a fost destul de placut si fara emotii. Dupa o vreme a aparut reperul clar - stilpul ala mare de teleski, antena sau ce e, apoi singura grija a fost cum sa urc mai comod in saua de sub babele Vf cu Dor.

Am ajuns in sa pe la ora 3, deci acesta varianta dureaza circa o ora.
De aici am mai facut jumatate de ora pina la stina de sub drumul de vara, ca tare nu imi place mie drumul de vara si am incercat s-o scurtaturesc pe acolo. Balariile erau insa f mari, asa ca vechea poteca abia se ghiceste, m-am infundat in urzici si probabil doar ursul mai trecuse pe acolo... am decis eu la un moment dat ca "poteca" prin urzici pe care ma bagasem prea o coteste "ca ursul" in jos si am inceput sa imi tai eu alt drum prin balarii, pe directia care era corecta!
Am scurtat cit am scurtat, la bancuta derivatiei iarna/vara de jos am stat sa imi scot mizeria din bocanci si apoi am luat-o spre Cota. era cam ora 4 si ?, mergea gondola si cabina, dar maxi-taxi nu se zarea. Mi-am zis ca o iau la trap si il interceptez pe drum, de o fi. Sau o ora jumate pina jos... Nu m-am intilnit cu maxi, adica nu pina cind am ajuns jos la capatul potecii dincoace de statia de maxitaxi de furnica (urca maxi de cota). La 5 am iesit la prima strada din Sinaia, am incetinit ritmul ca oricum nu aveam cum prinde acceleratul de 5, si Virgil imi spusese ca cel de 6 este pe la si jumatate. M-am mai oprit pe banca la manastire pret de un minut si 2 poze (17.18), ca tot pe scurtatura din dosul parcului m-am dus.
Si apoi la gara si... asteptari si intirzieri adecvate.
Ne-am regrupat cu toate echipele de Piatra Arsa, iar in tren cu cei din Busteni(Portita)- ne-am adunat 19! mai multi poate decit am fost dimineata in personal. Abia la 11 am ajuns acasa.

Un mic comentariu- de adaugat: cred ca la pragul anterior al potecii Coltii lui Barbes, unde este un alt vilcel cu copac :mrgreen: s-ar putea sa se coboare in vale (daca nu cumva apare vreo saritoare imposibila sau mai multe) sub cascada mare(de jos)... ca numai acolo ar putea fi situata "prag mare= cascada mare". Nu stiu daca sint destul de masochista sa cercetez acea varianta, insa.
Ceea ce m-ar fi tentat in schimb sa cercetez si poate am s-o fac, este cascada de jos- urcare pe "valea de obicei seaca", zice la IIC(monografia Bucegi) care iese dincolo de poiana de sub vf Vinturis-evident in perioada mai uscata as merge. Anca e de parere ca Diana ar fi fost pe acolo, dar eu nu am auzit pe nimeni ca ar fi fost!
Ceea ce se pare ca altii "au fumat deja", mai vreau sa merg si pe sub Vinturis spre Izvoras/Dichiu.
Fratilor, dar mai documentati si voi si dati si la altii "descoperirile" voastre!!