Excursia a fost organizata de Artemiza Covrig. Au participat 33 de persoane, dintre care cam 20 de membri ai Fl. de Colt. Distributia pe sexe cam asimetrica: 6 barbati, 7 cu dl. Ionel soferul autocarului, si 27 de doamne. Joi 28/6 drum lung pana la Bozovici. Ne-am cazat la pensiunea Luiza, noua si comfortabila, in centrul oraselului. Bunica mea paterna a locuit mult timp la Bozovici, asa ca locurile au o semnificatie aparte pentru mine. Peisajul e calmant, dealuri domoale, muncei impaduriti. A mai fost timp pentru o tura rapida la Rezervatia Mulinologica din comuna Eftimie Murgu, buna ocazie sa ne mai dezmortim dupa atatea ore in autocar. Vineri plecare la 8.00 din Bozovici, la 9.00 eram la podul de beton din Sopotu Nou. 32 de persoane au pornit voiniceste la drum, o singura doamna a optat sa ia autocarul la Sasca Romana. Primii 2,5 Km sant pe un drum de caruta, apoi poteca o ia spre stanga si se apropie de Nera, care ne-a fost ghid pana in SR. Tot traseul este marcat cu banda rosie. Pe aceasta portiune este si un izvor bun cu teava. Dupa alti 5,5 Km se ajunge in poiana Meliugului, unde sant si doua salase. Aici sant doua optiuni, se poate traversa Nera pe un podet bun, sau se poate merge inainte pe malul drept si traversa raul prin vad in dreptul Lacului Dracului. Am optat pentru ultima varianta la sfatul localnicilor care ne-au spus ca apa in vad nu este adanca. Traversarea nu a pus probleme, apa nu trecea de genunchi, pentru cei care aveau papuci de apa a fost mai comod. Lacul, cu irizatii de smarald, este situat in gura unei pesteri, in apropiere de rau dar cativa metri mai sus. La traversare ne-am regrupat. De aici am pornit cu un grup de 7: Rodica, Ioana, Aurora, Iura cu fiul de 11 ani Sorin, Elena si Vera in sus pe marcaj. Este singurul urcus mai sustinut pe intreg traseul. Restul grupului condus de Miza a incercat sa continue in lungul raului, dar nu au gasit o trecere si au trebuit sa se intoarca, pierzand astfel cam o ora. Pe traseu sant un numar de prispe de piatra surplombate, suspendate deasupra Nerei. Unde trecerea este mai dificila sant cabluri. Pe mine m-au fascinat prispele astea, am incercat sa aflu cand au fost facute. Doi rangeri de la PN, care ne-au taxat sambata 5 lei de caciula la Podul Beului, au opinat ca ar fi de pe vremea romanilor!! Trebuie sa mai fac sapaturi pe tema asta. A doua trecere prin vad, in locul la Carlige, in jur de ora 14.00, a fost chiar placuta, apa era mai calda si pietrele parca mai rotunjite. Baia parca mi-a luat oboseala din picioare. Am luat si pranzul acolo pe malul apei. Urmatorul obiectiv Cantonul lui Damian, un canton forestier care parea parasit, dar unde se poate innopta in caz de nevoie. De aici sant 4 Km pe drum forestier, rupt din cand in cand de viituri puternice pe cateva ogase pe care le traverseaza, pana la Podul Beului. De aici inca 2,5 Km pana la Sasca Romana, pe aceasta portiune sant cateva tuneluri, inclusiv cel mai lung, 40 m, o lanterna e folositoare. Dupa ce se trece pe podul suspendat peste Nera se ajunge in Sasca Romana, un sat foarte linistit. Am chiuit de bucurie cand am vazut autocarul nostru parcat in fata pensiunii Cheile Nerei. Eram obosit, dar multumit, dupa 9 ore si jumatate de mers intr-un ritm sustinut. Grupul al doilea s-a intins, ultimii au venit la ora 22.00 dupa 13 ore pe traseu!! Traseul nu este dificil, este relativ plat, dar este lung, 28 Km, si obositor in special pe o zi calduroasa. O adevarata performanta sa treci cu bine un grup de 32 de oameni, unii fara multa experienta, prin Cheile Nerei. Au fost cateva cazuri de epuizare fizica dar cam atat. Cazarea a fost buna, camere spatioase, mancarea asisderea. Sambata am facut cale intoarsa la Podul Beului si de acolo pe drum forestier la Ochiul Beului si cascadele Beusnitei, alte bijuterii ale carstului Banatean. Din nou vreme foarte calda. Ne-am intors pe acelasi drum. Inca odata prin tuneluri, sub podul suspendat localnicii faceau baie in Nera. Duminica, pe drum de intoarcere, am traversat m-tii Aninei inapoi la Bozovici, am facut o oprire in Herculane, dupa care am urcat pe V. Cernei si am traversat m-tii Mehedinti la Baia de Arama. O scurta oprire la Coloana Infinitului in Targu Jiu, alta la Dedulesti si la ora 20.00 eram la marginea Bucurestiului. Organizarea a fost buna, Miza merita felicitari. Soferul, dl. Ionel, excelent. Poteca lina!
